Rămâi conectat
Festivalul Roman Apulum - 2022

Actualitate

Jumătate din angajații români cred că vaccinarea trebuie să fie OBLIGATORIE. Câți dintre ei nu cred în vaccin

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

57% dintre angajați au declarat că s-ar simți mai în siguranță dacă ar ști că toți colegii sunt vaccinați, în timp ce pentru 10% este mai important să fie ei înșiși vaccinați.

33% declară că nu cred în vaccin.

Când vine vorba de întoarcerea la birou, angajații își fac în continuare griji cu privire la starea lor de sănătate și la riscul de îmbolnăvire cu virusul COVID-19.

Elit - Gustul Desăvârșit

Cea mai mare îngrijorare este legată de respectarea regulilor de distanțare și a regulilor de igienizare și dezinfecție a spațiilor (38%).

Pentru a se simți mai în siguranță în cazul întoarcerii la birou, angajații consideră că este de datoria angajatorilor să faciliteze vaccinarea anti-Covid a echipei (27%), să aibă proceduri de curățenie și dezinfecție mai stricte (21%) și să permită lucrul cât mai mult de acasă (20%). În proporții mai mici, angajaților le-ar conveni mai mult să nu fie nevoiți să participe la întâlniri cu persoane din afara companiei (15%) și să fie informați în permanență despre cazurile de îmbolnăvire ale oamenilor din companie (13%).

Dacă totuși li se va impune revenirea la birou, 22% dintre respondenți se arată preocupați și de sistemul de ventilație al clădirilor, care nu ar împrospăta suficient aerul din încăpere. Un alt motiv pentru care angajații cred că munca de la birou i-ar putea expune la riscuri este teama că nu vor primi suficiente materiale sau echipamente de protecție și dezinfectare (21%).

Necesitatea de a călători în interes de serviciu este privită cu reticență de doar 14% dintre respondenți și chiar mai puțini (6%) au o problemă cu faptul că nu se poartă masca la locul de muncă.

Pe lângă riscul de a se infecta, angajații se tem cel mai tare că nu își pot găsi un loc de muncă mai bun (26%), că vor fi nevoiți să muncească mai mult pentru același salariu (21%) sau că își vor pierde locul de muncă (15%). Pentru 8% dintre ei, cea mai mare îngrijorare este că le poate scădea salariul.

Sondajul a fost efectuat în perioada 17 – 24 mai pe un eșantion de 1.026 utilizatori de internet din România.

Sursa: stiripesurse.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Aproape 20 milioane de metri cubi de lemn s-au recoltat în 2021 în România: Rășinoasele, cele mai dorite

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Aproape 20 milioane de metri cubi de lemn s-au recoltat în 2021 în România: Rășinoasele, cele mai dorite

Conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică, cantitatea de lemn recoltată anul trecut a fost de 19,994 milioane metri cubi (volum brut) de lemn, cu 342.000 mc mai mare comparativ cu cea din 2020.

Pe specii forestiere, răşinoasele au reprezentat 40,1% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, fagul 30,8%, diverse specii tari (salcâm, paltin, frasin, nuc etc.) 11,3%, stejarul 10,1% şi diverse specii moi (tei, salcie, plop etc) 7,7%.

Lemnul recoltat în anul 2021 a fost destinat în proporţie de 96,4% persoanelor juridice atestate în activitatea de exploatare forestieră şi în proporţie de 3,6% persoanelor fizice care pot exploata lemn din pădurile pe care le au în proprietate.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Conform Legii nr. 46/2008 – Codul silvic cu modificările şi completările ulterioare, exploatarea masei lemnoase se face de persoane juridice atestate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură; prin excepţie persoanele juridice şi fizice pot exploata, fără atestare, un volum de maximum 20 mc/an din pădurile pe care le au în proprietate”, precizează INS.

Anul trecut, s-au recoltat 13,438 milioane mc de lemn din pădurile proprietate publică, reprezentând 67,2% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, restul fiind recoltat din pădurile proprietate privată (29%) şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier (3,8%).

Comparativ cu anul 2020, volumul de lemn recoltat din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier a crescut cu 6,7%, cel din păduri proprietate publică a statului s-a majorat cu 9,1%, iar din pădurile proprietate privată a scăzut cu 8,7% şi din păduri proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale cu 0,2% .

Produsele lemnoase principale au reprezentat, anul trecut, 71,1% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, produsele lemnoase secundare 21,1% şi produsele lemnoase de igienă 7,8%.

Faţă de 2020, volumul de masă lemnoasă recoltată din produse secundare a crescut cu 5,7%, din produse principale cu aproape 0,8% şi din produse de igienă cu 0,4%.

La nivelul regiunilor de dezvoltare, 25,5% din volumul total de masă lemnoasă s-a recoltat din regiunea Nord-Est, 24,3% din Centru, 12,9% din Nord-Vest, 12,2% din Vest, 10,7% din Sud-Muntenia, 7,3% din Sud-Vest Oltenia, 6,9% din Sud-Est şi 0,2% din regiunea Bucureşti-Ilfov.

Structura speciilor lemnoase recoltate la nivelul regiunilor de dezvoltare se prezintă astfel: răşinoasele au reprezentat majoritatea masei lemnoase recoltate în regiunile de dezvoltare Centru (58,6%), Nord-Est (54,5%), şi Sud-Est (29,5%), stejarul în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (40%) şi fagul în regiunile de dezvoltare Vest (45%), Sud-Muntenia (29,4%), Sud-Vest-Oltenia (36,5%) şi Nord-Vest (36,2%).

La nivel de judeţe, în anul 2021, cea mai mare cantitate de masă lemnoasă s-a recoltat în judeţul Suceava (10,6%), urmat de Harghita (8,8%), Neamţ (6%) şi Bacău (5,6%), iar cele mai mici cantităţi s-au recoltat în judeţul Giurgiu (aproximativ 0,6%), Olt, Ialomiţa şi Brăila (aproximativ 0,4%), Teleorman, Ilfov, Constanţa şi Galaţi (0,3%).

Acţiunile de recoltare a arborilor din pădure, în vederea valorificării lemnului şi pentru asigurarea condiţiilor favorabile de dezvoltare a arboretelor, s-au desfăşurat prin executarea de tăieri. În anul 2021, s-au efectuat tăieri de conservare pe 54,9% din suprafaţa totală parcursă cu tăieri, tăieri de regenerare în codru pe 42,4%, tăieri de regenerare în crâng pe 2,4% şi tăieri de substituiri-refacere a arboretelor slab productive şi degradate pe 0,3%.

Suprafeţele de pe care s-a recoltat în totalitate lemnul au fost cele cu tăieri rase (5,6% din suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare în codru), urmând ca suprafeţele respective să fie reîmpădurite sau utilizate în alte scopuri silvice, subliniază INS.

Sursa: agerpres.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Avertismentul unui medic: „Consumul de iod preventiv, în cantități mari, poate duce la probleme”

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Avertismentul unui medic: „Consumul de iod preventiv, în cantități mari, poate duce la probleme”

În contextul freneziei iscată de pastilele de iod, medicul Mihai Dragutescu a dat mai multe explicații despre modul în care funcționează acestea.

„Este evident că orice lucru care trezește suspiciuni, în România se dezbate pentru că românul nu are încredere în autorități. În legătură cu prezența pastilelor cu iod și administrarea lor, acesta este un subiect care ar trebui dezbătut de adevărații specialiști. Iodul din norul toxic este unul dintre elementele care circulă cel mai mult și atunci singurul tratament pe care îl ai este să înghiți niște iod care să îți blocheze necesarul de iod în tiroidă, evitând astfel un cancer de tiroidă.

Acesta este mecanismul. Dar mulți dintre ei nu știu despre ce este vorba. Acest iod pe care îl înghit copiii sau tinerii până în 40 de ani, poate să blocheze tiroida, iar asta înseamnă că iodul radioactiv cu care te-ai întâlni ipotetic în aerul atmosferic, nu mai are unde să se ducă, adică nu îl mai atragi. Pe de altă parte, consumul de iod preventiv, în cantități mari, poate duce la probleme”, a precizat acesta.
Întrebat de ce s-a făcut atâta tevatură la nivel de spitale, medici de familie și Ministerul Sănătății, acesta a spus că:

Elit - Gustul Desăvârșit

„Probabil pentru că acest lucru spus la televizor a speriat oarecum populația care dă năvală la medicul de familie, medicul de familie își ocupă timpul cu eliberat de rețete pentru niște pastile cu iod și îi aglomerează programul.

Dar cred că și lucrul acesta va dura o perioadă limitată, o săptămână – două. Deci, cred că va fi o problemă pe termen scurt. Eu cred că aceste pastile ar fi trebuit eliberate pur și simplu chiar prin intermediul școlilor sau al medicului de familie, fără programări și alte lucruri de genul acesta”, conform psnews.ro

Sursa: bugetul.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Cornul și laptele: Câți bani a alocat Guvernul către Programul pentru şcoli al României

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Cornul și laptele: Câți bani a alocat Guvernul către Programul pentru şcoli al României

Executivul de la București a adoptat în ședinţa de Guvern din 10 august 2022, Hotărârea privind stabilirea bugetului pentru implementarea Programului pentru şcoli al României în perioada 2017-2023 pentru anul şcolar 2022-2023.

Ministrul Petre Daea a afirmat că Programul pentru şcoli al României este menit să creeze obiceiuri alimentare sănătoase şi să încurajeze creşterea consumului de produse locale în rândul copiilor. Acesta este construit în jurul a două componente: distribuţia de fructe, legume proaspete, lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf, produse de panificaţie, precum şi aplicarea unor măsuri educative aferente, cum ar fi vizite la ferme pomicole/legumicole, ferme de producere a laptelui, staţiuni de cercetare, expoziţii, târguri; concursuri tematice, degustarea, organizarea de activităţi de grădinărit la nivelul şcolii; zile tematice dedicate consumului de fructe, legume, lapte şi produse lactate, utilizare de materiale didactice/educative).

Distribuţia săptămânală cuprinde două porţii de fructe şi/sau legume, două porţii de lapte, o porţie de produse lactate şi cinci porţii de produse de panificaţie, repartizate după cum urmează: porţia de fructe şi/sau legume va fi însoţită de covrigi simpli şi/sau biscuiţi uscaţi, iar porţia de lapte şi cea de produse lactate va fi însoţită de corn sau baton.

Elit - Gustul Desăvârșit

Bugetul alocat implementării Programului pentru şcoli al României în anul şcolar 2022-2023, în valoare de 562.850.883 lei, echivalentul a 113.730.224,89 euro, destinat unui număr de 1.885.225 copii din România. În acest an, printre beneficiarii Programului se va regăsi şi un număr de 2.648 copii din Ucraina. Fondurile provin din tr-un ajutor financiar din partea Uniunii – 85.896.139 lei (17.356.262 euro) şi un ajutor financiar naţional de 476.954.744 lei lei (96.373.963 euro).

Suma de 562.850.883 lei se va utiliza după cum urmează: 862.755 lei pentru acordarea gratuită de fructe şi legume şi 37.757.460 lei pentru derularea măsurilor educative aferente; 768.422 lei pentru acordarea gratuită de lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf şi 37.757.460 lei pentru derularea măsurilor educative aferente; 382.849 lei pentru acordarea gratuită de produse de panificaţie, exclusiv de la bugetul de stat; 321.936,61 lei, pentru evaluarea programului.

Potrivit reglementărilor europene, până în luna martie 2023, România va transmite CE un raport de evaluare al programului derulat pentru perioada 2017-2022.

Sursa: zf.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea