Judecătorii din circumscripția Curții de Apel Alba Iulia denunță „degradarea statului de drept” și resping proiectul privind salarizarea magistraților

Cei 209 judecători prezenți la adunările generale convocate marți, 9 iunie 2026, la Curtea de Apel Alba Iulia și instanțele din circumscripția sa au adoptat în unanimitate o poziție critică față de proiectul legislativ privind salarizarea magistraților și față de ceea ce consideră a fi încercări de subordonare a puterii judecătorești.

Magistrații au solicitat intervenția Consiliului Superior al Magistraturii și au amânat o decizie privind eventuala suspendare a activității instanțelor.

Judecătorii Curții de Apel Alba Iulia și ai instanțelor din circumscripția teritorială, reuniți în adunări generale convocate de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, au adoptat marți, 9 iunie 2026, cu unanimitatea celor 209 participanți, o serie de hotărâri privind situația sistemului judiciar și proiectul de lege referitor la salarizarea magistraților.

Potrivit comunicatului, magistrații denunță „degradarea constantă a statului de drept în România” și susțin că există o încercare de subordonare a puterii judecătorești de către factorul politic. De asemenea, ei solicită Consiliului Superior al Magistraturii să întreprindă demersuri instituționale, inclusiv la nivel internațional, pentru protejarea independenței justiției și pentru oprirea campaniilor de discreditare a sistemului judiciar.

Judecătorii resping ca „inacceptabile” prevederile din propunerea legislativă privind salarizarea magistraților și își exprimă sprijinul pentru observațiile formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și de Consiliul Superior al Magistraturii pe această temă.

Totodată, adunările generale au decis să amâne pentru o ședință viitoare adoptarea unei hotărâri privind oprirea integrală a activității instanțelor.

În argumentarea poziției adoptate, magistrații susțin că noul proiect de salarizare plasează explicit reprezentanții puterii judecătorești sub cei ai puterilor legislativă și executivă, aspect pe care îl consideră incompatibil cu principiile statului de drept și ale democrației constituționale. De asemenea, aceștia apreciază că diminuarea veniturilor aflate în plată este inadmisibilă și subliniază că independența justiției reprezintă o garanție fundamentală pentru cetățeni, nu un privilegiu al judecătorilor.

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)