Joi, 15 august 2019: Pelerinaj la Sanctuarul Fecioara Săracilor de la Cărbunari-Blaj
Joi, 15 august 2019: Pelerinaj la Sanctuarul Fecioara Săracilor de la Cărbunari-Blaj
Mitropolia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică și Protopopiatul Român Unit – Blaj vă așteaptă joi, 15 august 2019, cu ocazia sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, să luați parte la tradiţionalul pelerinaj la Sanctuarul Arhiepiscopal Major al Bisericii Române Unite cu Roma închinat Fecioarei Săracilor din Cărbunari (Blaj).
Citește și: cele mai frumoase mesaje de Sfanta Maria
Pelerinajul se va desfăşura joi, 15 august 2019 astfel: ora 8,00 – Plecarea în procesiune din fața Catedralei Arhiepiscopale spre pădurea Blaj-Cărbunari; ora 10,00 – Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie prezidată de Preasfinţia Sa Claudiu; ora 14,00 – Paraclisul Maicii Domnului.
Conform decretului de acordare a indulgenței plenare pelerinilor la Sanctuarul ”Fecioarei Săracilor” de la Cărbunari, semnat de Preafericitul Cardinal Lucian Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, toți pelerinii pot primi cu această ocazie indulgență plenară.
Pelerinajul la Cărbunari adună laolaltă credincioși catolici din întreaga țară, într-unul dintre locurile cu o istorie ce leagă România de Belgia, Blajul de Banneux, Biserica orientală de cea occidentală, în aceeași iubire față de Sfânta Născătoare de Dumnezeu, maica celor sărmani și, totodată, maica milostivirii.
În 1933, la Banneux, în Belgia, o copilă de 12 ani, Mariette Beco, a avut privilegiul de a o vedea pe Sfânta Fecioară Maria, care i-a indicat prezența unui izvor tămăduitor, unde a cerut să se construiască o capelă. În România, părintele Peter Adhemar Mercks, belgian de origine, s-a îngrijit, în 1938, de construirea unei capele identice cu cea de la Banneux, într-o poieniţă din pădurea de la Cărbunari. Călugării asumpționiști, cunoscute călăuze spirituale ale celor tineri, s-au stabilit de atunci în Blaj, într-o perioadă în care orașul aduna aproape 5.000 de elevi în cele şapte școli și licee.
La 5 iunie 1938, Capela a fost sfinţită de Mitropolitul Alexandru Nicolescu. Pelerinajele s-au ținut în fiecare an, din 1939 până în 1948, când Biserica Română Unită cu Roma a fost scoasă în afara legii. Au fost reluate în 1990, tot de un călugăr asumpționist, părintele Bernard.
Recunoașterea oficială a izvorului tămăduitor de la Banneux și declararea lui ca loc de pelerinaj s-a făcut de-abia în 1952. Capela din România fusese închinată Fecioarei Săracilor cu 15 ani înainte.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Curier Județean
FOTO | Cum va arăta Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia după restaurare: „Va fi o bijuterie”
Cum va arăta Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia după restaurare: „Va fi o bijuterie” A avut o nouă rundă de consultări cu specialiștii și instituțiile implicate în vederea restaurării Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia,a anunțat, miercuri, 22 aprilie 2026, conducerea bibliotecii, care a făcut publice și imagini în care se poate vedea cum va arăta […]
FOTO | Echipa ISU Alba, calificată pentru al IV-lea an consecutiv la Competiția Națională de Descarcerare și Acordarea Primului Ajutor Calificat
Echipa ISU Alba, calificată pentru al IV-lea an consecutiv la Competiția Națională de Descarcerare și Acordarea Primului Ajutor Calificat Echipa ISU Alba s-a calificat, pentru al IV-lea an consecutiv, la faza națională la Competiția Națională de Descarcerare și Acordarea Primului Ajutor Calificat. În perioada 22 – 23 aprilie, lotul reprezentativ al Inspectoratului pentru Situații de […]
FOTO | Lucrările pe Drumul Mănăstirilor și al Sihaștrilor, în plină desfășurare: Poduri, podețe și terasamente, pe ambele loturi
Lucrările pe Drumul Mănăstirilor și al Sihaștrilor, în plină desfășurare: Poduri, podețe și terasamente, pe ambele loturi Lucrările pe DJ 750 C, Drumul Mănăstirilor și al Sihaștrilor, se desfășoară pe ambele loturi, respectiv Sălciua–Ponor și Râmeț–Mănăstirea Râmeț–Stremț–Teiuș, unde se intervine la poduri, podețe, terasamente și structura rutieră. Proiectul vizează modernizarea a 40 de kilometri din […]
