Iohannis a solicitat sancțiuni suplimentare aplicate Rusiei de UE, la o reuniune organizată de președintele Consiliului European

Iohannis a solicitat sancțiuni suplimentare aplicate Rusiei de UE, la o reuniune organizată de președintele Consiliului European

Președintele Klaus Iohannis a participat luni la o reuniune de coordonare, în format videoconferinţă, organizată de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, în pregătirea summitului UE din 24-25 martie de la Bruxelles, la care va participa şi preşedintele SUA Joe Biden, anunță Administraţia Prezidenţială.

Conform sursei citate, discuţiile s-au concentrat pe evoluţiile legate de agresiunea militară rusă în Ucraina, iar șeful statului s-a pronunţat pentru adoptarea de către UE a unor sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei care să un impact relevant asupra acesteia.

La reuniunea de coordonare au mai participat prim-miniștrii Letoniei, Krišjānis Kariņš, Luxemburgului, Xavier Bettel, Slovaciei, Eduard Heger, Ungariei, Viktor Orbán, şi Irlandei, Micheál Martin.

„Discuțiile s-au concentrat pe evoluțiile legate de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, cu accent pe eforturile de gestionare a situației umanitare din Ucraina și măsurile de sprijin pentru refugiați. Au fost abordate aspectele legate de implementarea sancțiunilor adoptate de Uniunea Europeană la adresa Rusiei, respectiv a Belarusului, precum și continuarea procesului de identificare a noi măsuri restrictive”, precizează Administraţia Prezidenţială într-un comunicat.

De asemenea, mai spune Președinția, s-a discutat despre consolidarea dimensiunii de securitate şi apărare a Uniunii Europene în contextul adoptării „Busolei Strategice”, despre securitatea aprovizionării cu energie la nivel european, cu accent pe reducerea dependenței energetice față de Rusia şi identificarea de măsuri în plan european pentru limitarea efectelor prețurilor ridicate la energie.

„Au mai fost abordate aspecte economice referitoare la consolidarea Pieței Interne, precum şi relațiile externe ale Uniunii Europene, cu accent pe relațiile cu China și situația din Bosnia-Herțegovina. Totodată, liderii au abordat progresele înregistrate privind Uniunea Bancară și Uniunea piețelor de capital în perspectiva Summitului Euro în format extins din 25 martie”.

Iohannis s-a pronunțat pentru adoptarea de sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, care să aibă un impact relevant asupra acesteia

În cadrul intervenției sale, președintele României a informat despre eforturile pe care țara noastră continuă să le depună pentru gestionarea fluxului de refugiați din Ucraina, precum și despre sprijinul direct acordat Ucrainei prin hub-ul umanitar de la Suceava, care beneficiază de sprijinul Comisiei Europene și al statelor membre, precizează Administraţia Prezidenţială în comunicat.

Potrivit sursei citate, președintele Klaus Iohannis a subliniat că acest sprijin trebuie acordat în continuare, evidențiind dificultățile cu care se confruntă populația care a rămas în Ucraina și accentuând nevoia urgentă de a se ajunge la încetarea focului și de a proteja civilii din Ucraina.

Președintele României s-a pronunțat totodată pentru „adoptarea de către Uniunea Europeană de sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, care să aibă un impact relevant asupra acesteia”.

Referitor la obiectivul asigurării securității energetice a Uniunii Europene, șeful statului a „reafirmat importanța diversificării surselor și a rutelor de aprovizionare cu energie, dar și necesitatea dezvoltării interconectivității între statele membre, în contextul obiectivului major al Uniunii de reducere a dependenței energetice de Federația Rusă”.

În ceea ce privește subiectul prețurilor ridicate la energie, Iohannis a „reiterat nevoia de identificare cât mai rapidă a unor soluții convergente la nivel european, atrăgând atenția asupra dificultăților generate de legătura dintre scumpirea gazelor naturale și prețurile la energia electrică, ceea ce generează un impact nedorit asupra pieței”. Conform Președinției, Iohannis a „indicat că obiectivul imperativ este de a găsi soluții eficiente pe termen scurt, care să protejeze cetățenii europeni și competitivitatea economică la nivelul Uniunii, pentru ca producția industrială și locurile de muncă din economiile europene să nu fie afectate pe termen lung de actuala criză energetică”.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI