Interviu cu dr Razvan Curcă, vicepreședintele Comsiei de paliație a MS, despre îngrijirea pacienților cu boli terminale
“Medicina paliativă este, în prezent, un domeniu extrem de dinamic, care s-ar putea dezvolta ulterior într-o specialitate distinctă, a spus dr Răzvan Curcă, cunoscut medic oncolog, într-un interviu pentru PaginaMedicala.ro.
Președinte al Societăţii Române de Radioterapie și Oncologie Medicală în 2011-2012, dr. Curcă a fost pană de curând director medical al spitalului din Alba Iulia, funcție la care a renunțat pentru a se dedica dezvoltării medicinei paliative, în calitate de vicepreședinte al Comisiei de paliație a Ministerului Sănătăţii.
M.C. reporter: Știu ca aţi renunţat recent la o activitate de management pentru a vă dedica altor provocări. Cum vedeţi dezvoltarea îngrijirilor paliative in România? Există iniţiative și la nivel de stat, în afara celor ale ONG-urilor și fundațiilor? Vedeți utilă formarea unei specialități distincte pentru îngrijiri paliative, nu numai ca program de dobândirea unor competente?
Dr. Răzvan Curcă: Cred ca îngrijirile paliative sunt un domeniu care are un progres evident in ultimii ani. La momentul actual exista peste 300 de medici cu competenta/atestat de îngrijiri paliative. Iar de curînd Ministerul Sănătăţii a semnat un parteneriat cu Hospice Casa Speranţei Braşov pentru dezvoltarea unui program naţional de îngrijiri paliative. De asemenea, există tot mai multe compartimente si secții de îngrijiri paliative in sistemul public de sănătate, cum ar fi la noi, in Spitalul Judeţean de Urgență Alba Iulia, la Institutul Regional de Oncologie Iaşi, la Păgîni, la Lugoj, la Oradea, la Bucureşti, pe lîngă hospice-urile infinitate de ONG-uri sau fundaţii. Este un domeniu extrem de dinamic, in care putem spune ca suntem înaintea multor tari din Europa de Vest (cum ar fi de ex. Olanda).
Cred ca ar fi utila pe viitor formarea unei specialităţi distincte de îngrijiri paliative, cum exista de exemplu in Marea Britanie si SUA, motivele principale fiind că este mai mult un domeniu distinct decît o competență (de tipul ecografiei de exemplu) și că se adresează unei largi categorii de bolnavi, nu numai celor oncologici (de exemplu, pacienţi cu HIV/SIDA, demente, boli neuro degenerative, insuficiente renale sau cardiace in stadiu final, etc.).
M.C. reporter: Care au fost problemele cu care v-aţi confruntat din poziţia de preşedinte al SRROM? Si cum s-au rezolvat?
Dr Răzvan Curcă: In acest an in care am fost preşedintele SRROM m-am confruntat cu doua tipuri mari de probleme: cronice si acute. Cele cronice, cum ar fi situaţia radioterapiei, datau de multa vreme si a fost dificil sa le rezolv într-un timp atât de scurt. O altă problemă cronică era fragmentarea oncologilor medicali si a radioterapeuţilor din România intre cel putin 3 societăţi profesionale, multi colegi fiind membri in mai multe societăţi. Un pas înainte a fost realizat si in acest aspect, in sensul ca am organizat primul congres comun cu Societatea Romana de Radioterapie, care a fost un real succes. In plus, am avut prima oara un stand la Congresul Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO), care a și susținut congresul nostru comun, iarăşi o premiera.
In ceea ce priveşte problemele acute cu care ne-am confruntat, un exemplu este mult mediatizata problema a antialgicelor si citostaticelor ieftine. Ne-am implicat in rezolvarea acestei probleme, am venit cu soluţii concrete, ne-am intâlnit cu ministrul sănătăţii din acea perioada, dr. Ladislau Ritli, dar multe din soluţiile noastre au necesitat timp pentru a fi puse in practica si nici acum, din păcate, problema nu este rezolvata in totalitate. Cred cu tărie ca o colaborare mai strânsa între Ministerul Sanătații și societățile profesionale ar fi benefica pentru toate lumea si in mod special pentru pacienţii noştri.
M.C. reporter: Oncologia, ca si alte specialităţi in România, se confrunta cu doua mari probleme: lipsa sau discontinuităţi in furnizarea cu medicamente si numărul din ce in ce mai mic de specialişti. Ce masuri credeţi ca trebuie luate pentru a evita o situaţie critica?
Dr Răzvan Curcă: In ceea ce priveşte numărul de specialişti, soluţia este simpla: mai multe locuri la rezidenţiat si o plata decenta a medicilor, in mod special a reziduurilor. In privinţa medicamentelor, sunt doua aspecte care trebuie rezolvate cat mai curînd. Primul se refera la citostaticele ieftine, care este pe cale de a fi rezolvat, cu amendamentul ca e nevoie de o comunicare mult mai buna intre CN Unifarm si spitalele cu secţii de oncologie, in plus e nevoie de o simplificare a procedurilor birocratice de import al medicamentelor ieftine deficitare, care, culmea, s-au complicat in ultimii 2 ani, in loc sa se simplifice. Celalalt aspect se refera la medicamentele noi inovatoare, care au continuat sa apară în oncologie, ca și in alte specialități, dar nu au mai fost cuprinse in lista de medicamente compensate si gratuite de mai bine de 4 ani. Sunt unele semnale ca MS si CNAS doresc sa modifice aceasta situaţie începînd cu iunie 2013, ceea ce ar fi benefic atât pentru oncologi, cat mai ales pentru pacienți. Pentru că este tot mai frustrant pentru medici oncologi sa se perfecţioneze continuu si sa nu aibă ocazia sa puna in practica ultimele progrese terapeutice in domeniul specialităţii lor.
M.C. reporter: Ce şanse credeţi ca au programele de screening in România? Ce trebuie făcut si ce trebuie evitat?
Dr Răzvan Curcă: Şanse exista, numai ca după atâtea începuturi triumfale, urmate de tăcere, va fi greu. Cred că cheia este predictibilitatea pe termen mediu și lung, cu finanțarea asigurată clar, altfel vom mai avea un eșec răsunător. În plus, cred ca ar fi important să avem măcar o țintă atinsă, un program care chiar merge, iar exemplul cel mai bun este programul de screening pentru cancerul de col uterin. Iar evaluările periodice, precum si asigurarea finanţării la nivelul optim sunt factorii cheie ai succesului.
Autor: Max Constantinescu
Sursa: PaginaMedicala.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Record istoric pentru România: Aproximativ 200 de km de autostradă și drumuri express construite în 2024
Record istoric pentru România: Aproximativ 200 de km de autostradă și drumuri express construite în 2024 Pe finalul anului 2024, țara noastră atinge un record istoric în ceea ce privește construcția drumurilor express și autostrăzilor, respectiv aproape 200 de km. Ultimul record înregistrat, a fost în 2013, atunci când au fost inaugurați aproape 118 kilometri. […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
MESAJE de CRACIUN 2024. URARI şi FELICITARI de Sărbători pe care le puteţi trimite celor dragi
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Povestea sau legenda lui Moș Crăciun
-
Ştirea zileiacum o zi
Renii lui Moș Crăciun. Povestea renilor. Care sunt numele lor și cum îi ajută aceștia pe Moșul
-
Opinii - Comentariiacum o zi
MESAJE SMS de CRĂCIUN 2024 în limba ENGLEZĂ. Idei de URĂRI şi Felicitări în română şi engleză !
-
Curier Județeanacum 3 zile
Mesaje de Crăciun 2024 în limba italiană, traduse în limba română. Cântece tradiționale de Crăciun în limba italiana
-
Curier Județeanacum 3 zile
Obiceiuri, tradiții și superstiții de Ignat – Ziua sacrificării porcului de Crăciun