Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

Sărbătoarea Sfântului Andrei: superstiții și credințe populare. Ce nu ai voie să faci pe 30 noiembrie

Publicat

în

Sărbătoarea Sfântului Andrei: superstiții și credințe populare. Ce nu ai voie să faci pe 30 noiembrie

Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor, este prăznuit pe 30 noiembrie. Potrivit tradiţiei populare româneşti, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie lupii se adună, iar Sf. Andrei împarte prada pentru iarnă care începe fiecărui lup.

Citește și: Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Andrei • Nume derivate din Andrei sărbătorite de Sf Andrei

Românii au o tradiţie frumoasă pentru noaptea de Sfântul Andrei care s-a transmis încă de la daci. Şi pentru că tradiţiile poporului român sunt frumoase şi mistice, merită să le cunoaştem şi să le povestim copiilor noştri despre ele.

Electrica Furnizare Discount

Ziua sf-andrei2Sfântului Andrei se cheamă şi Ziua lupului sau Gadinetul şchiop. Se ştie ce a simbolizat lupul pentru daci, dacă însuşi steagul lor avea înfăţişarea unui balaur cu cap de lup. Se credea şi încă se mai crede şi acum că în ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, îşi poate îndoi gâtul ţeapăn şi nimic nu scapă dinaintea lui. De aici şi credinţă că „îşi vede lupul coadă”. Ziua se serbează prin nelucru în casă, că să nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci şi pentru oamenii care îndrăznesc să plece la drum, în ziua când porneşte şi lupăria.

Citește și: Urări, mesaje și SMS-uri de Sfântul Andrei

Tot din cauza lupilor nu se matură toată ziua, nu se da gunoiul afară, nu se rănesc grajdurile, nu se piaptănă, nu se fac zgârieturi, nu se face pomană şi nu se da nimic cu împrumut. Dacă stăpânii casei nu muncesc, lupul nu se poate apropia. Totuşi, când soarta scrie altfel, primejdia nu se poate îndepărta, căci peste cele hotărâte de Sf. Andrei, nimeni nu poate trece.

În acea noapte vorbesc toate animalele, dar cine le ascultă ce spun, moare. La miezul nopţii de Sf. Andrei se deschid cerurile

În credinţele poporului român de pretutindeni, în noaptea de către Sf. Andrei, pe 29 noiembrie, ies sau umblă strigoii. Cine sunt strigoii? Sunt spirite ale morţilor, care nu ajung în lumea de „dincolo” după înmormântare, sau refuză să se mai întoarcă „acolo” după ce îşi vizitează rudele, la marile sărbători calendaristice.

Citește și: Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Andrei • Nume derivate din Andrei care își serbează onomastica

traditii-sf-andrei-grauStrigoii morţi devin foarte periculoşi pentru cei vii: iau viaţă rudelor apropiate, aduc boli, grindină şi alte suferinţe. După relele provocate şi locul unde activează, ei pot fi de apă şi de uscat, de vite şi de stupi, de ploi şi de foc. Ei călătoresc pe Pământ şi pe ape, strigând şi miorlăind, călare pe melita, pe coadă de matură, pe butoi sau în butoi.

Prin unele părţi, se crede că aceşti strigoi iau coasele şi limbile de melita pe care le găsesc pe afară, prin curţile oamenilor şi se duc la hotare, unde se bat cu ele. Femeile au grijă că asemenea obiecte să nu fie lăsate afară. Se mai spune că ei dansează pe la răspântiile drumurilor, până la cântatul cocoşilor. Ei se bat cu strigoii vii, adică cu strigoii-oameni. A două zi, aceştia se cunosc după zgârieturile ce le au pe faţă.
Babele sau oamenii-strigoi, înainte de a ieşi din casă pe horn, se ung pe tălpi cu untură. Adeseori ei trag şi clopotele pe la biserica. Când nu au cu cine să se războiască, se duc pe la casele oamenilor, dar toate gospodinele au luat măsuri de apărare: au mâncat usturoi, s-au uns pe frunte, pe piept, pe spate şi la încheieturile trupului. Au uns ferestrele, uşile, hornurile, scările, clanţele uşilor, boii şi vacile la coarne, cleştele, lada şi toporul. Pe alocuri, usturoiul este tăvălit mai întâi prin funingine. Unii astupă şi hornul sobei. Dacă strigoii nu găsesc nici un loc pe unde să între în casă, atunci caută să-i cheme afară pe cei dinăuntru. Strigoiul vine şi strigă la fereastră: „Ai mâncat usturoi?”. Dacă omul răspunde, îl muteşte; iar dacă tace, se duce în treaba să şi încearcă pe la cei care n-au mâncat usturoi.

Noaptea Sf. Andrei este una dintre cele mai importante din an, pentru vrăji şi farmece. Fetele măsoară nouă ceşcuţe cu apă pline, şi le toarnă într-o strachină, care se pune sub icoană. A două zi, în zori, se măsoară din nou, cu aceeaşi ceşcuţă, apă din strachină. Dacă va mai rămâne pe fundul străchinii apă, fie şi câteva picături, atunci vor avea noroc; dimpotrivă, dacă ultima ceşcuţă va rămâne neumpluta cum trebuie, atunci nu vor avea noroc şi nu se vor mărită. În noaptea de Sf. Andrei, că să-şi viziteze ursitul, faţă îşi pune sub cap 41 de boabe de grâu şi dacă visează că-i ia cineva grâul, se va mărita.

turta-de-sf-andrei-coapta-in-cuptorUnele fete îşi pregătesc turtă, pentru ea aducând apă cu gură. Pentru acest colac aduc apă neîncepută, iar produsele din care se prepară turtă (făină şi sare) sunt măsurate cu o coajă de nuca. După ce au fost coapte pe vatra, fetele îşi mănâncă turtitele preparate, convinse fiind că ursitii vor veni, în vis, cu apă să le potolească setea.

Fetele mai fac un colac din pâine dospită, punând în mijlocul lui câte un căţel de usturoi. Dus acasă, colacul este aşezat într-un loc călduros, unde este lăsat vreme de o săptămâna. Dacă răsare usturoiul din mijlocul colacului, faţă cunoaşte că va fi cu noroc. Dacă nu răsare, faţă se întristează şi spune că va fi lipsită de noroc. Unele fete merg în această noapte la fântână, aprind acolo o lumânare de la Paşti şi o afundă cu ajutorul găleţii. Când faţă apei este luminată bine, faţă zice:

„Sfinte Andrei,
Scoate-i chipul în faţă apei,
Că în vis să-l visez,
C-aievea să-l văz!”

Atunci, apă din fântână se tulbură şi faţă îşi vede, se spune, chipul ursitului. Unele îşi fac de ursită cu 9 potcoave, 9 fuse, 9 ace, 3 cuţite şi o coasă, toate înfierbântate în foc. După ce s-au înroşit, se scot afară, se sting în apă şi apoi se descântă.

În seară Sfântului Andrei, toţi ai casei, mai ales fetele mari şi băieţii, seamănă grâu în câte o strachină sau glastră cu pământ. Aceluia îi va merge mai bine, va fi mai sănătos şi mai norocos, căruia i-o răsări grâul mai bine şi o creşte mai frumos.

Tot în seară de 29 noiembrie, se adună la o casă mai mulţi flăcăi şi fete. Pe o masă, ei pun mai multe căciuli de usturoi, împrejmuite cu tămâie, smirnă şi câttraditii-sf-andrei-usturoieva lumânări de la Paşti aprinse. Pun apoi pe masă diferite feluri de mâncare, mănâncă, vorbesc şi rad în toată voia bună, până când apar zorii zilei. Fetele îşi împart între ele usturoiul, pe care îl duc a două zi la biserica, pentru a-l sfinţi preotul.

În alte zone din ţară noastră, păzitul usturoiului se face în felul următor: într-o casă de gospodar se strâng 10-12 fete, având fiecare faţă câte o pâine, trei căpăţâni de usturoi, un fir de busuioc, legate cu o aţă roşie şi o sticlă de rachiu. Aceste lucruri se pun pe o masă, într-un colţ al casei, şi se acoperă cu o broboadă roşie. Lângă lucruri, pe masă, stă un sfeşnic c-o lumânare aprinsă, care arde de cu seară şi până în ziua. Lângă masă, una în dreapta şi una în stânga, stau de straja două babe, care bagă bine de seama că să nu se fure din lucruri, ori să nu pună cineva mâna pe ele. Ele stau acolo neclintite până dimineaţă. La această petrecere, vin şi băieţi cu lăutari. Se cânta şi se petrece până în zori.

Când s-a făcut ziua, hora este jucată afară. Un flăcău joacă în mijlocul horei toate lucrurile fetelor, păzite de bătrâne. După joc, fetele îşi iau lucrurile şi le împart flăcăilor. Pâinea se mănâncă, rachiul se bea, usturoiul se păstrează de leac. Când vitele-s bolnave, li se da mujdei în borş ori vin şi le trece. Dacă se fură din usturoi, nu-i bine deloc: fetei nu-i va mai merge bine. Usturoiul păzit este semănat primăvară. Dacă pleci la drum lung, să iei puţin usturoi cu ţine.

Citește și: Mesaje și urări de Sfântul Nicolae

traditii-sf-andreiAjunul de Sfântul Andrei aduce multă forfota pentru fetele şi femeile din Maramureş. Pe Valea Marei fetele de măritat abia aşteaptă venirea serii că să-şi poată află ursitul în timp ce femeile se ocupă de protecţia casei şi a gospodăriei pentru tot anul ce va urmă. Că să şi reuşească aceste lucruri atât fetele cât şi femeile trebuie să parcurgă ritualuri tradiţionale a căror vechime încă nu a fost stabilită cu exactitate de către specialiştii în folclor şi etnologie.

Pentru a şti cine le va fi soţ, fetele apelează la celebra turtă din aluat foarte sărat, care după ce este gata de frământat sfârşeşte coaptă pe cărbuni încinşi. Jumătate este mâncată înainte de culcare pentru a face sete, iar cealaltă jumatat pusă în ştergar sub pernă până dimineaţă. Visul în care un tânăr vine să-i aducă apă de băut tinerei fete, va fi visat numai dacă măritişul va avea loc în perioada ce urmează postului.

Dacă viitorul soţ refuză să apară în vis cu apă de băut, atunci faţă respectivă va trebui să mai aştepte. Pe cât de nerăbdătoare sunt fetele să pună în practică acest obicei, pe atât de ocupate sunt mamele şi bunicile lor, cu alte îndeletniciri ce trebuiesc făcute numai în ajun de Sf. Andrei.

traditii-sf-andrei-legateÎnainte de Sfântul Andrei, toate obiectele tăioase trebuie legate cu sfoară şi puse bine
În ajunul sărbătorii de Sf. Andrei este momentul propice în care găzdoaiele pot proteja gospodăria şi animalele în faţă fiarelor de pădure. Pentru a reuşi acest lucru tradiţia spune că toate obiectele tăioase trebuie legate cu sfoară şi puse bine, să nu poată fi găsite în ziua sărbătorii. Toate muncile bucătăriei începînd de la tăiatul pâinii şi până la gătitul mancaurilor trebuie terminate înainte de miezul nopţii. Pieptenele vine de asemenea că obiect interzis de Sf. Andrei, aşa că toate coafurile vor fi făcute în ajun.

Timpul este limitat, iar femeile trebuie să fie pieptănate pentru a două zi înainte de miezul nopţii. Dintîi pieptenelui are echivalent simbolistic cu ghearele sălbăticiunilor şi de aceea trebuie pus sub sfoară, bine legat lângă celelalte obiecte casnice tăioase. Toate aceste obiceiuri funcţionează cu folos în satele din Maramureş iar oamenii spun că au fost şi verificate de-a lungul sutelor de ani.

 

Publicitate

Opinii - Comentarii

Drumul până la Marea Unire din 1 Decembrie 1918: Cum a ajuns România „Mare”

Publicat

în

Drumul până la Marea Unire din 1 Decembrie 1918: Cum a ajuns România „Mare”

Momentul 1 Decembrie marchează ziua în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, dând naștere astfel României Mari. Ziua Națională a României este sărbătorită la 1 decembrie încă din 1990, după ce Ion Iliescu a promulgat o lege în acest sens.

România și-a declarat independența față de Imperiul Otoman în 1877, iar anul următor, după un război ruso-turc pe care noi îl numim Războiul de Independență, România a fost recunoscută internațional drept un stat liber.

Citește și: MESAJE de ZIUA NATIONALA, 1 DECEMBRIE. SMS-uri, felicitări, urări și mesaje pe care le puteți trimite prietenilor

După Al Doilea Război Balcanic, România intra în posesia Cadrilaterului, în urma înfrângerii Bulgariei. În timpul domniei regelui Ferdinand I, România iese victorioasă din Primul Război Mondial și aproape și-a dublat dimensiunea atunci când Basarabia, Bucovina și Transilvania s-au unit pe rând cu România.

Electrica Furnizare Discount

Organele reprezentative ale Basarabiei au votat pe 27 martie 1918 unirea cu România. Bucovina a votat tocmai pe 28 noiembrie 1918, iar pe 1 decembrie a avut loc si Marea Adunare de la Alba Iulia.

CITEȘTE ȘI: Marea Unire de la 1918, pagina sublimă a istoriei românești. CRONOLOGIE

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

Declarația a fost citită de Vasile Goldiș, academician și om politic român, în cadrul unui eveniment public la care au participat peste 100.000 de români. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, România a pierdut Basarabia și Bucovina în 1940, ambele regiuni fiind anexate de Uniunea Sovietică.

Pe 11 decembrie se ratifică Marea Unire de către Guvernul României, iar declaraţia de la Alba Iulia este trimisă regelui Ferdinand. Regele promulgă în aceeaşi zi decretul. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România.

Citește și: PROGRAM| PARADA MILITARĂ din Alba Iulia, de ZIUA NAȚIONALĂ 2021: 550 de militari vor defila în zona Bulevardului 1 Decembrie 1918

Marea Unire este recunoscută oficial pe plan internațional prin Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920.

10 mai şi 23 august, datele care au marcat anterior Ziua Naţională a României

Anterior, în perioada 1866 – 1947, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită pe 10 mai, apoi, între anii 1948 şi 1989, pe 23 august.

Deoarece prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în data de 10 mai 1866 jurământul în faţa adunării reprezentative a Principatelor Române Unite, aceasta a fost desemnată Ziua Naţională, fiind sărbătorită până în 1947.

Sursa: alephnews.ro zf.ro

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

1 Decembrie, Ziua Naţională a României. Semnificaţiile acestei date în istoria țării noastre

Publicat

în

1 Decembrie, Ziua Naţională a României. Semnificaţiile acestei date în istoria țării noastre

1 Decembrie este Ziua Națională a României și are o însemnătate specială pentru societatea românească, marcând unul dintre cele mai importante evenimente istorice. La 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, lucrările finalizându-se cu hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate (acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea).

Adunarea Naţională de la Alba Iulia a adoptat o rezoluţie în care este atestată unirea tuturor românilor din Transilvania şi Banat cu România.

CITEȘTE ȘI: Marea Unire de la 1918, pagina sublimă a istoriei românești. CRONOLOGIE

La 1 decembrie 1918, politicianul Vasile Godiş a citit rezoluţia Unirii: „Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre”.

Electrica Furnizare Discount

Legea Unirii a fost ratificată prin decret de lege, la 11 decembrie 1918 de către regele Ferdinand, fiind votată de Adunarea Deputaţilor în şedinta din 29 decembrie 1919.

Citește și: MESAJE de ZIUA NATIONALA, 1 DECEMBRIE. SMS-uri, felicitări, urări și mesaje pe care le puteți trimite prietenilor

Ce semnificație are 1 decembrie și ce hotărâre s-a luat în 1918

I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească

Adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.

Citește și: PROGRAM| PARADA MILITARĂ din Alba Iulia, de ZIUA NAȚIONALĂ 2021: 550 de militari vor defila în zona Bulevardului 1 Decembrie 1918

II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate

Autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Naţională proclamă următoarele:

  • Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
  • Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.
  • Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.
  • Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.
  • Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.
  • Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

IV. Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale

Congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale.

V. Românii adunaţi în această Adunare Naţională salută pe fraţii lor

Frați din Bucovina, scăpaţi din jugul Monarhiei austro-ungare şi uniţi cu ţara mamă România.

VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aici în Monarhia austro-ungară

Mai exact, naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştinţa tuturor acelor naţiuni.

VII. Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români

Români care în acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române.

VIII. Adunarea Naţională dă expresiune mulţumirei şi admiraţiunei sale tuturor Puterilor Aliate

Puterile aliate prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizaţiunea de ghiarele barbariei.

IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte instituirea unui Mare Sfat Naţional Român

Stat Național Român care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla necesare în interesul naţiunii.

Ce semnificație are 1 decembrie

1 decembrie, adoptată ca zi națională a României în anul 1990

1 Decembrie a fost adoptată ca Zi Națională a României în anul 1990, fiind promulgată de fostul președinte Ion Iliescu și publicată ulterior în Monitorul Oficial.

Ziua națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 august.

Prima zi națională de 1 decembrie, ale cărei festivități centrale s-au desfășurat în 1990 la Alba Iulia, a fost marcată de polarizare politică, discursul lui Corneliu Coposu, liderul de atunci a obiectivei anticomuniste, fiind întrerupt în mai multe rânduri de huiduieli.

În data de 1 cecembrie, de ziua națională a României, au loc numeroase manifestații militare și religioase, atât la Alba Iulia, locul unde s-a înfăptuit Unirea, cât și în Capitală și în toată țara.

Sursa: libertatea.ro

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

MESAJE de ZIUA NATIONALA, 1 DECEMBRIE. SMS-uri, felicitări, urări și mesaje pe care le puteți trimite prietenilor

Publicat

în

Mesaje de Ziua Nationala, 1 Decembrie 2021 • Românii sărbătoresc Marea Unire. La mulți ani România! Urări și felicitări de Ziua Națională a României.

Cu această ocazie vă prezentăm o serie de mesaje, felicitări, urări, SMS-uri pe care le puteți trimite prietenilor, pentru a le insufla spiritul de unitate și patriotism.

La mulți ani România, la mulți ani române, hai să încercăm să fim mai buni de ziua noastră!

În această deosebită zi este ziua tuturor românilor, La mulți ani!

Electrica Furnizare Discount

A mai trecut un an de când suntem români, astăzi a venit din nou vremea să ne spunem La mulți ani!

De 1 decembrie vreau să-ti urez tot binele de pe lume și să fii la fel de bun în ceea ce faci și mai ales să fii mândru că ești român. La mulți ani!

Mesaje de Ziua Nationala  Ziua Națională a României este cu siguranță una dintre cele mai importante zile din acest an de aceea țin să-ti urez La mulți ani!

Felicitări pentru toate sumesaje 1 Decembrieccesele tale de până acum, ai demonstrat ca ești un român adevărat, La mulți ani!

Familia noastră de români vă urează la mulți ani unor români adevărați!

FOTO: Bogdan I.

Îți mulțumim pentru tot sprijinul de care ai dat dovadă, îți mulțumim ca ești român, La mulți ani!

Hai sa dam mana cu mana, cei cu inima romana, sărbătoarea sa unească toata suflarea românească. La mulți ani Romane!

La mulți ani romani, oriunde v-ați afla!

La mulți ani Romania! La mulți ani prieteni! La mulți ani romani de pretutindeni!

La mulți ani României, tuturor romanilor si celor ce simt si gândesc românește!

Cu prilejul Zilei naționale a României doresc poporului roman cele mai călduroase felicitări si urâri de sănătate, bunăstare, prosperitate si succes!

Citește și: cele mai frumoase mesaje de Sfântul Nicolae și urări de Crăciun pentru prieteni

Cu ocazia Zilei Naționale a României doresc sa transmit poporului roman cele mai sincere urâri de bine si un viitor prosper si fericit.

La mulți ani tuturor romanilor si celor ce iubesc Romania!

Daca te-ai prins in hora, joaca pana la capăt. La mulți ani romane, la mulți ani Romania!

1 Decembrie este o zi de sărbătoare pentru toți romanii. Ne face plăcere sa transmitem salutările noastre unui client si unui roman deosebit. La Mulți Ani si petrecere frumoasa de Ziua Naționala!

Fie ca, 1 Decembrie sa va aducă sănătate, fericire si multa, multa bucurie alături de cei dragi si apropiați.

De 1 Decembrie, Ziua Naționala a României va doresc distracție plăcută si sa va bucurați ca sunteți roman. La Mulți Ani plini de realizări!

Ne face deosebita plăcere sa colaboram cu oameni de excepție ca dumneavoastră. Adevărați romani. La Mulți Ani încununați de succes si prosperitate.

Cu ocazia Zilei Naționale dorim sa va felicitam pentru profesionalismul dumneavoastră si sa va transmitem cele mai sincere urâri de bine.

Cu romani de excepție ca tine tara noastră este mai bogata si mai respectata. Cu clienți deosebiți ca tine, noi suntem mai buni si mai puternici. Iți mulțumim si iți uram un sincer La Mulți Ani!

Ziua Naționala a României este prilej de mare bucurie pentru toți romanii. Va dorim ca 1 Decembrie sa va aducă in fiecare an realizări de excepție si sa fiți mândru ca sunteți roman.

Cu ocazia Zilei Naționale va doresc succes in activitate si sa va bucurați de cele mai frumoase realizări. La mulți ani de prosperitate si bunăstare!

Suntem bucuroși sa colaboram cu romani deosebiți ca dumneavoastră. Datorita unor astfel de oameni Romania poate nutri speranța unui viitor mai bun. La mulți ani!

Lucrând cu oameni ca dumneavoastră, îndrăznim sa credem ca Romania poate avea un viitor mai bun. Va mulțumim pentru profesionalism si va dorim tot succesul pe care li meritați din plin. La mulți ani!

De când se știe, romanul trăiește cu credința in suflet. La fel cum Dumnezeu ne iubește pe noi, la fel si noi trebuie sa ne iubim Patria si s-o respectam. La Mulți Ani Romane, fii mândru de tara ta!

Cu ocazia Zilei Naționale a României va transmit cele mai sincere urâri de bine si un viitor prosper si fericit. La Mulți Ani!

De când se știe, romanul trăiește cu credința in suflet. La fel cum Dumnezeu ne iubește pe noi, la fel si noi trebuie sa ne iubim Patria si s-o respectam. La Mulți Ani Romane, fii mândru de tara ta!

A mai trecut un an de când suntem români, astăzi a venit din nou vremea să ne spunem La mulți ani!

De ziua ta, române, nu știu cum să mă mai exprim că să-mi potolesc euforia. Iți urez „La mulți ani“ și să trăiești bine în România!

Acest mesaj poate fi citit doar de cei care își iubesc și își apreciază țara. Mai încearcă… Încearca din nou! La mulți ani, române!

La multi ani Romania! La multi ani tuturor romanilor, indiferent unde va aflati. Sa fim sanatosi si sa avem grija de tara noastra

La multi ani, romani ! S-aveti azi soare, inima buna, bucurie!

La multi ani dragi romani! Sa fim iubiti si de Dumnezeu ocrotiti!

Avem o mie de motive sa fim mandri ca suntem romani! La multi ani, Romania!!!

Să fii mândru că ești român, trăind și simțind românește, zi de zi. La Mulți Ani României!

Mult e dulce si frumoasa limba ce-o vorbim. Alta limba armonioasă ca ea nu gasim. La multi ani, Romania!

Țara în care te naști sau din care pleci le cuprinde pe toate. Să o serbăm, să ne bucurăm de ea și de noi, să ne respectăm minunile pe care ni le aduce în viață. La mulți ani, români, la mulți ani, România din sufletele noastre

Un an mai bun în care să obţinem ceea ce ne dorim. Să fim cât mai motivaţi, comunicativi şi determinaţi. La mulţi ani, România!

La Mulţi Ani românilor de pretutindeni! E ziua noastră, a tuturor, şi trebuie să ne bucurăm de ea!

Vă urez să vă ridicați la înălţimea faptelor înaintaşilor şi la nivelul aşteptăilor umaşilor. La mulţi ani cu sănătate, împliniri, muncă şi spor!

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare