Un studiu realizat de cercetătorii din SUA sugerează că doar 4% dintre pacienţii diagnosticaţi cu boala COVID-19 prezentau niveluri ridicate de molecule imunitare ce declanşează aşa-numita “furtună de citokine”, informează Xinhua.
Cercetătorii de la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii Washington din St. Louis şi Spitalul de Pediatrie St. Jude din Memphis, Tennessee, au analizat celule şi molecule imunitare prezente în probe de sânge recoltate de la 168 de pacienţi diagnosticaţi cu boala COVID-19, 26 de pacienţi cu gripă sezonieră şi 16 persoane sănătoase. Probele au fost prelevate de la pacienţii cu gripă în 2019 sau 2020 şi de la subiecţii cu COVID-19 şi persoanele sănătoase în acest an. De asemenea, oamenii de ştiinţă au colectat informaţii cu privire la evoluţia fiecărui pacient – dacă a fost nevoie de terapie intensivă sau de ventilaţie mecanică şi dacă persoana respectivă a supravieţuit sau a decedat.
Numărul celulelor inflamatorii prezente în sângele pacienţilor cu COVID-19 şi gripă a fost aproximativ acelaşi. Şapte sau 4% dintre pacienţii cu COVID-19 au prezentat semne ale furtunii cu citokine, cu niveluri extrem de ridicate de citokine chiar şi în comparaţie cu alţi pacienţi grav bolnavi. Majoritatea pacienţilor cu COVID-19 cu insuficienţă respiratorie acută nu doar că nu au prezentat aşa-numita furtună de citokine, dar au avut un nivel mai redus de inflamaţie faţă de cei afectaţi de gripă, care erau la fel de bolnavi.
Câteva studii clinice au constatat că starea unor pacienţi grav bolnavi cu COVID-19 se îmbunătăţeşte în timpul tratamentului cu medicamente din clasa steroizilor, cum ar fi dexametazona, care suprimă inflamaţia. Cheia succesului va consta în găsirea unei modalităţi de a identifica la momentul internării persoanele cu risc ridicat de dezvoltare a furtunii de citokine.
“Subiecţii din cohorta cu fenotipul “real” al furtunii de citokine sunt valori aberante din punct de vedere imunologic în comparaţie cu ceilalţi, astfel încât pare probabil să existe diferenţe semnificative în căi imune multiple ce determină acest fenotip”, a declarat unul dintre autorii principali ai studiului, Paul Thomas. “Dacă reuşim să identificăm caracteristicile acelor căi ce pot fi evaluate rapid într-un cadru clinic, acest lucru s-ar putea dovedi util pentru stratificarea pacienţilor”, a adăugat specialistul.
Odată exclusă în mare parte furtuna de citokine, cauza majorităţii cazurilor de insuficienţă respiratorie la pacienţii diagnosticaţi cu boala COVID-19 rămâne necunoscută.
“Din populaţia pe care am studiat-o, 24% au decedat, însă doar 4% au prezentat o furtună de citokine”, a declarat coautorul Philip Mudd, profesor asistent de medicină de urgenţă care profesează la Barnes-Jewish Hospital. “Majoritatea persoanelor care au decedat de COVID-19 au murit fără (a avea) o furtună de citokine. Gripa severă este mult mai inflamatoare decât COVID-19 sever. Aşadar, ce face ca plămânii lor să cedeze? Încă nu ştim. Încercăm să aflăm”, a precizat el.
Concluziile studiului au fost publicate vineri în jurnalul Science Advances.
Sursa: StirilePROTV
