Actualitate

INS: 60.000 de locuinţe construite în România, în 2018

Ioana Oprean

Publicat

în

Datele provizorii publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că aproape 60.000 de locuinţe au fost finalizate, în cursul anului 2018, în creştere cu 6.424 de spaţii locative faţă de anul precedent.

În funcţie de mediile de rezidenţă, statistica oficială arată, din totalul celor 59.725 de locuinţe finalizate, există o creştere a ponderii locuinţelor finalizate în mediul urban (de la 54,9%, în anul 2017, la 58,4% în anul 2018), dar şi o scădere în mediul rural – de la 45,1% în anul 2017 la 41,6% în anul următor.

Potrivit sursei citate, repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, în 2018, a crescut atât numărul locuinţelor realizate din fonduri private (cu 6.177 de locuinţe), cât şi numărul locuinţelor realizate din fonduri publice – cu 247 de locuinţe.

Distribuţia în profil regional pune în evidenţă o creştere a numărului locuinţelor finalizate, în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti – Ilfov (+1.739 locuinţe), Nord – Vest (+1.592), Sud-Est (+1.325), Centru (+1.141), Sud-Vest Oltenia (+617), Vest (+312) şi Sud-Muntenia (+258). Pe de altă parte, în regiunea de dezvoltare Nord – Est s-a consemnat o scădere cu 560 de locuinţe, raportat la perioada de referinţă.

Datele INS relevă, totodată, că, la nivelul trimestrului IV din 2018 au fost date în folosinţă 19.347 de locuinţe, în creştere cu 5.418 locuinţe, comparativ cu perioada similară din 2017. Pe medii de rezidenţă, numărul locuinţelor construite a crescut atât în mediul urban, cât şi în cel rural cu 74,7%, respectiv cu 7,5%.

Comparativ cu trimestrul IV din 2017, în ultimele trei luni din 2018 a crescut numărul locuinţelor realizate din fondurile private (+4.894), dar şi cele construite din fonduri publice (+524).

De asemenea, în T4 2018 vs T4 2017, distribuţia în profil regional arată o creştere cu 5.418 a numărului locuinţelor finalizate, majorare reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti – Ilfov (+2.141 locuinţe), Sud – Est (+1.354 ), Centru (+993), Nord – Vest (+867), Sud – Vest Oltenia (+182), Sud – Muntenia (+46) şi Vest (+44).

La polul opus s-a situat regiunea de dezvoltare Nord – Est, cu o scădere de 209 a numărului de locuinţe.

Sursa: economica.net


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Cum va fi vremea în România până în 16 martie 2026: Valori termice scăzute în penultima săptămână din februarie, apoi încălzire semnificativă. Prognoza meteo pe 4 săptămâni, actualizată

Lucian Dărămuș

Publicat

în

Cum va fi vremea în România până în 16 martie 2026: Valori termice scăzute în penultima săptămână din februarie, apoi încălzire semnificativă Meteorologii au actualizat, marți, 17 februarie 2026, prognoza meteo pe 4 săptămâni, estimând că va fi frig în estul ţării în această săptămână, după care, până la jumătatea lunii martie, temperaturile vor fi […]

Citește mai mult

Actualitate

Avertisment DNSC: Vulnerabilitate exploatată activ în Google Chrome. Recomandările autorităților

Bogdan Ilea

Publicat

în

Avertisment DNSC: Vulnerabilitate exploatată activ în Google Chrome. Recomandările autorităților Directoratul Național de Securitate Cibernetică a transmis un avertisment, ieri, 16 februarie 2026, pentru o vulnerabilitate exploatată activ în Google Chrome. CVE-2026-2441 este o vulnerabilitate de tip “Use-After-Free” (CWE-416) aflată în componenta CSS din Google Chrome, clasificată cu nivel ridicat, având un scor CVSS v4. […]

Citește mai mult

Actualitate

Profesorul Cristian Păun, despre ratingul Fitch acordat României: ,,Dacă se face rotativa, ne așteaptă prăpastia”

Ioana Oprean

Publicat

în

Profesorul Cristian Păun, despre ratingul Fitch acordat României: ,,Dacă se face rotativa, ne așteaptă prăpastia” Profesorul Cristian Păun a sintetizat cinci idei care reies din ratingul acordat României de către Fitch, subliniind că, dacă se va face rotativa premierilor la guvernare, țara noastră pică în prăpastie, pentru că astfel se ridică gradul de incertitudine și […]

Citește mai mult