Inflaţia în România a crescut la 5,4% din cauza creşterii nominale a salariilor cu 12,7%
Creşterea PIB-ului se bucură de o bază solidă, potrivit ultimelor evoluţii macroeconomice, deşi se observă ritmuri de creştere diferite la nivel de ţări.
Trimestrul doi din 2018 s-a caracterizat prin: rate de dobândă mai mari decât cele estimate, preţuri mai mari la materiile prime şi un risc (geopolitic) ridicat, spun reprezentanţii Euler Hermes, lider global în asigurarea de credit comercial şi specialist în domeniul garanţiilor şi al colectării creanţelor.
Potrivit acestora, în majoritatea ţărilor europene creşterea nominală a salariilor a depăşit cu mult nivelul de creştere a productivităţii. Companiile au absorbit costurile salariale mai ridicate acceptând marje de profit mai scăzute, preferând menţinerea preţurilor la produsele comercializate la acelaşi nivel de până acum, limitând astfel impactul asupra inflaţiei. Excepţie de la acest trend se observă în România şi Turcia, unde inflaţia devansează în prezent estimările.
În luna mai a acestui an, în România, inflaţia a înregistrat o valoare de 5,4%. Această pondere a fost influenţată de creşterea nominală a salariilor din primul trimestru, cu 12,7%. Cea mai ridicată rată anulă a inflaţiei, de 12,1 %, a fost înregistrată în Turcia. La aceasta a contribuit şi o depreciere accentuată a monedei. Ungaria şi Slovacia au înregistrat, şi ele, creşteri ale ratei inflaţiei de 2,8 %, respectiv 2,6 %.
De la începutul anului şi până în prezent, în România, leul are o depreciere de -1,2 % faţă de USD şi
-0,2% faţă de EUR.
În ceea ce priveşte nevoia de finanţare externă brută, în România aceasta se situează la 134 % din rezervele valutare. Ungaria are un excedent de cont curent şi un deficit fiscal acceptabil, iar nevoile sale de finanţare externă sunt adecvate, reprezentând doar 75% în rezervele valutare. Polonia afişează o nevoie de finanţare externă în raport cu rezervele sale valutare de 136% bazate, în general, pe o macroeconomie relativ solidă.
La nivel global, este estimată o creştere economică de +3,3% în 2018, faţă de +3,2% în 2017. Climatul rămâne unul pozitiv, însă, în timp ce creşterea economică din SUA se prevede a accelera în 2018, în ceea ce priveşte China, se aşteaptă o încetinire. Economia statelor membre zona Euro ar putea decelera în 2018 şi 2019, atingând praguri de +2.1%, respectiv 1.9%, după ce în 2017 au înregistrat printre cele mai mari creşteri economice, de 2.6%.
Sursa: businessmagazin.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Cum va fi vremea în Transilvania până pe 13 septembrie 2026: Când va ploua. Prognoza meteo pentru următoarele 2 săptămâni
Cum va fi vremea în Transilvania până pe 13 septembrie 2026: Când va ploua. Prognoza meteo pentru următoarele 2 săptămâni Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat luni, 31 august 2026, prognoza meteo pe regiuni pentru următoarele 2 săptămâni. Conform prognozei, prima săptămână debutează cu temperaturi ridicate în Transilvania, cu maxime medii de aproximativ 31 […]
Cum se ia în calcul în 2026 concediul pentru creșterea copilului la pensie: Precizările Casei de Pensii Alba
Cum se ia în calcul în 2026 concediul pentru creșterea copilului la pensie: Precizările Casei de Pensii Alba Perioada în care un părinte a stat acasă pentru creșterea copilului poate fi valorificată diferit la stabilirea pensiei, în funcție de data la care a fost efectuat concediul. Casa Județeană de Pensii Alba explică modul în care […]
Calendar ortodox SEPTEMBRIE 2026: Naşterea Maicii Domnului şi Înălţarea Sfintei Cruci, cele mai importante sărbători ale lunii
Calendar ortodox SEPTEMBRIE 2026: Naşterea Maicii Domnului şi Înălţarea Sfintei Cruci, cele mai importante sărbători ale lunii Prima zi din septembrie 2026 deschide noul an bisericesc în calendarul ortodox, marcând începutul unei perioade pline de semnificație spirituală. Calendarul ortodox septembrie 2026 include o serie de sărbători importante, atât cu cruce roșie, cât și cu cruce […]