„Inflația reală e mai mare de 15%, e chiar dublă”: CFA România contrazice INS

„Inflația reală e mai mare de 15%, e chiar dublă”: CFA România contrazice INS

Inflaţia, măsurată prin avansul preţurilor de consum, a sărit de 15% în iunie 2022 (an/an), cel mai înalt nivel din ultimii 19 ani. Cu toate acestea, faţă de lunile anterioare creşterea a încetinit la +0,8% în iunie, de la +1,2% în mai, sau +3,7% în aprilie, arată datele publicate de INS.

Frâna din ultimele două luni este un semn că urcuşul preţurilor se apropie de final?

„Practic rata de creştere s-a redus şi probabil ne apropiem de vârf, în următoarele 2-3 luni. Vârful nu va fi mult peste ce este acum, după care va începe uşor, uşor să scadă. Inflaţie de două cifre s-ar putea să avem până la finalul anului viitor. Poate la finalul anului viitor coborâm la 9%. Va mai dura câţiva ani până vom atinge ţinta“, răspunde Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari, CFA România, citat de Ziarul Financiar.

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, spune, de asemenea, că ne apropiem de vârful inflaţiei, dar sunt şi veşti proaste în raportul INS de marţi: preţul la alimente creşte.

„În mod normal ar trebui să ne apropiem de vârf. Vârful probabil că va fi în iulie-august. Partea negativă a cifrelor de astăzi este că preţul alimentelor creşte în continuare. Deşi, sezonier, preţurile legumelor şi fructelor au scăzut, preţul alimentelor procesate creşte”, comentează datele Ionuţ Dumitru.

Creşterea preţurilor a ajuns la un plus de 15% în iunie, în coşul de consum calculat de INS. Cu toate acestea, câte case sunt, tot atâtea obiceiuri de consum există, iar inflaţia resimţită diferă de la o gospodărie la alta. Aşadar, care este inflaţia reală, sau cel puţin mai aproape de realitatea din portofel?

„Inflaţia reală este mai mare, o simţim cu toţii şi este peste 15%, poate chiar dublă. Inflaţia oficială se bazează pe anumite ponderi ale coşului de consum, în timp ce atunci când vorbim de inflaţia reală aceasta ia în considerare ce folosim cel mai frecvent, alimente, combustibili, gaze. Fără doar şi poate creşterile de preţ sunt mai mari de 15%”, răspunde Florin Andrei, analist financiar, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

O bună parte din această inflaţie de 15% este şi importată, pentru că România are un deficit al balanţei comerciale la bunuri de 13 miliarde de euro la 5 luni din 2022, aproape cât a avut în tot anul 2018.

„O parte importantă a alimentelor este din import în condiţiile în care industria ali­mentară a scăzut semnificativ în ultimii 20 de ani. Acest lucru ne face vulnerabili la modi­ficările de preţ din extern, la transport dar şi la o eventuală criză alimentară. Proba­bil, jumătate din inflaţia produselor alimen­tare este importată”, mai spune Florin Andrei.

Întrebarea este cât va mai dura creşterea accelerată de preţuri, iar economiştii sunt de părere că cel puţin până la jumătatea anului viitor, dacă nu până la finalul anului viitor, inflaţia va rămâne de două cifre.

În lupta cu creşterea de preţuri, Banca Naţională a României a majorat în mai multe rânduri rata dobânzii de politică monetară, ultima majorare fiind de 1 punct procentual, la 4,75%. Cu toate acestea, analiştii financiari sunt de părere că BNR nu va creşte mult mai agresiv dobânda de referinţă, pentru a nu risca să bage economia în recesiune. O inflaţie ridicată este preferată unei recesiuni.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News