În România mor anual 42.000 de oameni din cauza fumatului, echivalentul a 200 de avioane prăbușite
Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a declarat, joi, la conferința „2035 – Prima generație fără tutun a României”, că în România mor anual 42.000 de oameni din cauza fumatului, echivalentul a 200 de avioane prăbușite.
„Am locuit mult timp la Viena și am călătorit foarte des cu avionul, săptămânal o bună perioadă. Mi-a fost foarte teamă de mersul cu avionul, mi-a fost teamă că s-ar putea întâmpla ceva. Anual, în România mor 42.000 de oameni din cauza fumatului, asta înseamnă cam 200 de avioane prăbușite”, a declarat ministrul Sănătății.
El a vorbit și despre experiența sa personală privind fumatul.
„Mă bucur să am ambii părinți încă în viață. Ambii mei părinți fumează de la 20 de ani. Mama este învățătoare, tatăl a fost sportiv de perfomanță, a fost înotător de performanță. Tatăl meu a făcut primul infarct înainte de vârsta de 40 de ani și a suferit un dublu by-pass acum mai puțin de șase luni. Încă este în perioada de recuperare și mă bucur să îl avem așa cum a fost înainte”, a mărturisit Vlad Voiculescu. „Capacitatea lui pulmonară este undeva la 50%. Capacitatea pulmonară a mamei mele este, de asemenea, sub 50%. Repet, au început să fumeze la 20 de ani”, a adăugat ministrul.
Vlad Voiculescu a amintit că „în România principalele cauze de deces sunt bolile cardiovasculare, tumorile maligne și complicațiile respiratorii”.
„Efectele fumatului nu se văd imediat, ci după 15 — 20 de ani câteodată, de aceea, pe lângă încurajarea opritului de fumat, este extrem de importantă prevenirea debutului, mai pe românește: ar fi bine ca tinerii să nu se apuce de fumat. Cifrele, pe mine unul, mă sperie: 5% din copiii de 11 ani au fumat măcar o dată, 17% din copiii de 13 ani, 37% din copiii de 15 ani și 52% din copiii de 16 ani. La acest ultim segment de vârstă, ponderea copiilor care fumează constant este de 29%”, a afirmat ministrul.
El a adăugat că, pentru implementarea unei strategii antifumat este nevoie de „un efort susținut din partea instituțiilor statului, a societății civile și a fiecăruia dintre noi”.
Sursa Agerpres.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Ce facem cu ouăle vopsite rămase după Paște: Cât timp sunt sigure pentru consum Ouăle fierte și vopsite de Paște pot fi păstrate fără coajă până la 4 zile, iar cele decojite sau umplute – până la 48 de ore în frigider. Le puteți folosi în salate, gustări sau puteți face o tartă italiană de […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum o zi
Când pică Paștele ortodox și catolic în 2025 și în următorii ani – calendar
-
Opinii - Comentariiacum o zi
Mesaje de Paste fericit. Urări, felicitări și SMS-uri pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
Obiceiuri, tradiții și superstiții românești de Paște. Credințe și Superstiții de Paște
-
Opinii - Comentariiacum 17 ore
SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ. Ce nu ai voie să faci în săptămâna de după Paști. Tradiții și superstiții
-
Curier Județeanacum 6 ore
Obiceiuri în a doua zi de Paște: Tradiția stropitului fetelor de măritat ori a nevestelor este păstrata cu sfințenie în unele localități
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
MESAJE DE PASTELE ORTODOX 2024. URARI și FELICITARI frumoase de Învierea Domnului