În Munţii Apuseni nu se poate trăi deocamdată doar din turism

Proprietarii de pensiuni din zona Munţilor Apuseni depun eforturi considerabile pentru a-şi menţine pe linia de plutire afacerile, unele deschise cu credite bancare sau fonduri europene având şi o componentă rambursabilă. Recent, m-am alăturat grupului de operatori de turism din ţară prezenţi la Târgul Naţional de Turism de la Albac care au vizitat câteva pensiuni pe traseul Albac – Arieşeni şi retur, fiind însoţiţi de „ghidul” Alina Pop şi Gheorghe Hogman, de la Consiliul Judeţean, fin cunoscător al zonei.
Prima oprire a fost la Cabana Vârtop de la baza pârtiei de schi situate la marginea comunei Arieşeni, un fel de „kilometru zero” pentru turişti în sezonul de iarnă. Aici am fost întâmpinaţi cu ospitalitate de familia cunoscutului om de afaceri Dorel Burlan, care administrează cabana. Din discuţiile cu administratorii cabanei rezultă că numărul turiştilor este în creştere comparativ cu anul trecut. În funcţie de perioadă şi dispunerea camerelor, preţurile de cazare sunt cuprinse, vara, între 40 – 70 de lei/noapte camera dublă cu baie proprie şi televizor, respectiv iarna, între 90 – 170 de lei/noapte. În sezonul de schi, cabana se ocupă la întreaga capacitate, motiv pentru care este necesară rezervarea din timp a locurilor de cazare. Pentru a putea menţine cabana şi pe timp de vară, proprietarii desfăşoară şi afaceri conexe.
Numărul turiştilor a crescut şi la Pensiunea Vraja Muntelui, care dispune de 11 camere duble şi un apartament, iar camera dublă matrimonială costă 150 de lei, cu mic dejun inclus. Pensiunea, aflată la circa 3 km de pârtia de schi, are o filigorie şi un spaţiu de joacă în aer liber pentru copii, iar personalul este amabil şi ospitalier. În schimb, la Pensiunea Casa Moţului, preţurile de cazare ajung până la 300 – 330 de lei pe noapte în apartament de lux, cu două mese incluse, iar în imobil nu se fumează. Cabana deţine o păstrăvărie şi o cameră de joacă pentru copii. Patronul deţine şi afaceri în domeniul prestărilor de servicii (instalaţii), astfel că o parte din profit este investită în derularea activităţilor de turism.
Următorul popas l-am făcut la Pensiunea Onelia din Gârda de Jos (foto), pensiune construită din fonduri Sapard. Proprietarii se străduiesc să atragă turişti, oferind preţuri acceptabile şi oferte speciale. Proprietarii au şi alte afaceri în industria uşoară şi speră ca odată cu deschiderea pârtiei de la Gârda pensiunea lor, aflată la 10 km de pârtia de la Vârtop, să înceapă să prospere, existând toate condiţiile pentru a fi vizitată de turişti.
Aceleaşi speranţe şi le pune şi proprietara Casei Lia, tot din Gârda. Imobilul este o cabană cochetă, cu 6 camere cu baie proprie, foarte curate, fiind recomandată îndeosebi familiilor, chiar şi celor cu venituri modeste. Proprietara are noroc că are un loc de muncă, veniturile obţinute din turism fiind practic doar o sursă de suplimentare a bugetului familiei.
Numărul turiştilor a crescut şi la Pensiunea Corcheş, situată într-o zonă liniştită din apropierea Bisericii Ortodoxe Albac, recomandată turiştilor, să zicem obişnuiţi, fără prea mari pretenţii. Este vorba despre o pensiune din reţeaua Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural – ANTREC, amenajată în stil rustic, cu gazde primitoare, care doresc să facă mereu pe placul turiştilor. Pensiunea are curte cu loc de parcare, loc de luat masa afară, cu grătar. Preţurile de cazare sunt de 60 de lei/noapte/persoană, cu 3 mese pe zi, dar se pot face rezervări şi fără masă, punându-se bucătăria la dispoziţia turiştilor. Doar zona mirifică în care se află pensiunea face ca afacerea familiei Maria şi Vasile Corcheş să supravieţuiască, cei doi având însă asigurat şi un alt loc de muncă.
Cauzele sunt multiple: lipsa unei infrastructuri rutiere şi edilitar-gospodăreşti la pretenţiile actuale, inexistenţa unor preocupări pentru petrecerea timpului liber, cu excepţia excursiilor şi drumeţiilor etc. Cu toate acestea, există tour operatori care au declarat că vor introduce pachete turistice pentru Munţii Apuseni, considerând că ar fi păcat ca frumuseţile naturale ale zonei să nu fie vizitate măcar de turiştii români dacă nu de străini.
Aşadar, deocamdată le este practic imposibil proprietarilor de pensiuni să trăiască numai din activităţi turistice în Munţii Apuseni, deşi numărul turiştilor a mai crescut comparativ cu anul trecut şi chiar pensiunile cu un grad mare de ocupare reuşesc abia iarna să echilibreze balanţa bugetară aproape goală în sezonul estival.
Robert GHERGU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI