„Împăduriri la Gârda şi Scărişoara”, pe o suprafaţă de 34 de hectare

A înţelege natura înseamnă a înţelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii, atât de ameninţată azi, înseamnă a contribui la fericirea omenirii.
Gospodărirea judicioasă a resurselor este un deziderat al zilelor noastre. Dacă o parte din resurse sunt neregenerabile, pădurile prin natura lor se regenerează şi oferă posibilitatea păstrării -conservării acestora.
Prin lemnul, fructele, ciupercile, vânatul, protecţia apelor, solului, climei, funcţia peisagistică şi de recreere, pădurile au un rol foarte important în viaţa comunităţii.
Pentru a beneficia atât noi cât şi generaţiile viitoare de binefacerile şi foloasele aduse de pădure este necesar ca să ne rezervăm o parte din timpul şi resursele noastre pentru refacerea, regenerarea, împădurirea, reîmpădurirea suprafeţelor forestiere şi a celor agricole care nu se pot folosi în alte scopuri .
Din punct de vedere tehnic regenerarea suprafeţelor tăiate – defrişate se poate face atât pe cale naturală (lasând natura să-şi restabilească echilibrul afectat prin extragerea unei părţi foarte importante a ecosistemului respectiv arboretul, dar acest fapt se produce într-un timp mai scurt sau mai îndelungat şi nu întotdeauna noua pădure instalată corespunde scopului urmărit).
Regenerarea pe cale artificială sau împăduririle se folosesc pe scară largă în ultima perioadă dar presupun un important consum de resurse financiare, materiale şi forţă de muncă.
În acest fel pădurea devine o cultură forestieră adaptată nevoilor societăţii la un monent dat sau celor prevăzute pentru viitor. Se pot în acest fel înfiinţa culturi din speciile solicitate de piaţă, cu exemplare provenind din arbori cu calităţi genetice superioare atât din punct de vedere al producţiilor realizate cât şi al rezistenţei în timp la diferiţi factori cu acţiune dăunătoare. În acest sens şi coborând expunerea la nivel aplicativ la ceea ce fiecare dintre noi la scara posibilităţilor proprii poate face pentru exemplificare în zona noastră în funcţie de particularităţile terenului unde se face plantarea sunt necesari între 3300 – 5000 puieţi/ha acolo unde se doreşte realizarea unei culturi de molid sau molid în amestecuri cu alte răşinoase şi 5000/ha bucăţi puieţi în culturi de fag sau fag în amestec cu specii de răşinoase, aceasta la o schemă de plantare de 2.0m x1.0 m până la 2.0m x 1.5 m între puieţii care se plantează.
La Ocolul silvic Horea-Apuseni S.R.L. producerea puieţilor se face în pepiniere silvice specializate proprii în care la ora actuală este posibilă producerea întregii sortimentaţii de puieţi necesari, timpul necesar pentru producerea acestor puieţii fiind variabil între 2, 3 şi chiar 4 ani de exemplu la brad. Ca şi preţ de valorificare potrivit şi costurilor de producţie acestea sunt variabile de la 500 – 700 lei/1000 bucăţi puieţi în funcţie de specie.
Pe lângă costul efectiv al puieţilor mai sunt implicate şi cheltuieli cu manopera efectivă pentru plantare şi alte cheltuieli astfel ca realizarea efectivă a unui hectar de plantaţii poate costa în medie 5000 lei sau chiar mai mult. La aceste cheltuieli se adaugă şi cheltuielile cu întreţinerea plantaţiilor până când acestea se poate considera că au devenit independente (reuşita definitivă) şi completarea cu alţi puieţi a celor care dispar în timp din diferite cauze, toate însumate şi multiplicate cu importantele suprafeţe de pe care pădurea a fost exploatată ne dau imaginea importantelor resurse necesare pentru refacerea fondului forestier din zonă.
Pentru ca la nivel naţional şi internaţional se fac eforturi pentru creşterea suprafeţei fondului forestier din cauza conştientizării importantei pădurii aceasta şi din cauza schimbărilor climatice, a intensificării efectelor poluării, a efectului de-sera (de exemplu pe clasicul principiu ca poluatorul plăteşte se pot obţine fonduri pentru suprafeţele de pădure care funcţionează ca un filtru care purifică atmosfera de dioxidul de carbon, praful şi alte gaze toxice provenite din activităţile industriale). De asemenea pe linia accesării de fonduri europene este posibilă obţinerea de fonduri pentru împăduriri la această dată fiind deschisă măsura privind Prima împăduririe a terenurilor agricole codul măsurii fiind 221 prin care se acordă finanţare nerambursabilă de până la 70 % din valoarea proiectului.
În această perioadă, unitatea silvică O.S. Horea-Apuseni organizează acţiuni de înaltă ţinută, plecând de la constatarea lui Chateaubriand, veche, dar foarte valabilă azi ca şi în viitor: „Oamenii sunt precedaţi de arbori şi urmaţi de deşerturi”, luând exemple concrete pe plan local, care să convingă întrega comunitate de rosturile pădurii şi de nevoia apărării şi dezvoltării acesteia pentru viaţa oamenilor de azi şi în viitor. În rază O.S. Horea – Apuseni în anul 2011 sunt cuprinse a se realiza 56,3 ha de regenerare naturală şi 34,3 ha de regenerare artificială (împăduriri) pentru pădurile pe care prestăm servicii, din care:
– Primăria Scărişoara    21.3 ha;
– Primăria Gârda de Sus    13.0 ha
De asemenea pe o suprafaţă de 2,4 ha se vor realiza completări curente.
Pentru campania de împăduriri (integrale) din primăvara anului 2011 se vor folosi 125,55 mii buc puieţi forestieri apţi de plantat. Pentru completări se vor folosi 9,2 mii buc puieţi forestieri. Toţi puietii care vor fi folosiţi la împăduriri sunt produşi în pepinierele proprii ale ocolului, având provenienţe locale aşa cum prevăd normele tehnice.
De asemenea, se vor efectua semănături de răşinoase în solarii, pe o suprafaţă de 150 de metri pătraţi cu molid, brad şi larice, de pe care se preconizează obţinerea a peste 200.000 de puieţi de molid, brad şi larice în anii următori. Vor fi repicaţi din solarii în pepiniere peste 240.000 de puieţi de răşinoase, din care se vor obţine puieţi apţi de plantat.
În cadrul manifestărilor desfăşurate sub genericul „Luna plantării arborilor” se înscriu şi acţiunile de igienizare şi curăţenie din pădurile limitrofe localităţilor, drumurilor naţionale, în ariile naturale protejate, precum şi în incintele de cantoane silvice, la care vor fi antrenaţi, pe lângă personalul silvic, administraţiile locale, şcolile, societatea civilă, etc.
ŞEF OCOL
ing. Petruse FELICIAN

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI