Iancu de Hunedoara, comemorat de români și unguri, la 559 de ani de la moartea sa, la Catedrala Romano-Catolică din Alba Iulia

Sarcofagul lui Iancu de Hunedoara, aflat în interiorul Catedralei Romano-Catolice ”Sfântul Mihail” din Alba Iulia a fost acoperit, marți, de coroane cu panglici în culorile drapelului României, cât și cu cele ale Ungariei. Acesta a fost omagiat astfel la 559 de ani de la moartea sa, produsă în 11 august 1456, lângă Belgrad.

Dacă în prima parte a zilei pe sarcofagul fostului voievod al Transilvaniei, între 1441 și 1456, și fostului regent al Regatului Ungariei, între 1446 și 1452, erau depuse doar coroane cu panglici în culorile roșu, alb și verde, din partea unor organizații din Ungaria, în cursul după-amiezii de marți pe monumentul funerar au apărut și mai multe coronițe cu tricolorul românesc.

La căpătâiul sarcofagului s-au oprit și foarte mulți dintre sutele de turiști care au vizitat marți Cetatea Alba Carolina, chiar dacă unii dintre ei, din păcate, nu au realizat că se află în fața monumentului funerar al lui Iancu de Hunedoara, ‘derutați’ de inscripția că acolo este înmormântat Ioan de Hunedoara.

Sarcofagul se află în colaterala sudică, în apropierea scării renascentiste, la intrarea în catedrală pe partea dreaptă. Există voci care susțin că locul în care se află înmormântat în catedrală voievodul nu ar coincide cu cel unde este amplasat în prezent sarcofagul, care a fost mutat de mai multe ori de-a lungul secolelor, de teamă ca rămășițele acestuia să nu fie profanate în timpul invaziilor.

Cert este că Iancu de Hunedoara, tatăl lui Matei Corvin, ajuns rege al Ungariei, este omagiat atât de către români, cât și de către unguri, Catedrala Romano-Catolică fiind principalul obiectiv turistic din Alba Iulia al vizitatorilor din țara vecină.

De altfel și luna trecută, când s-au împlinit 559 de ani de la marea victorie obținută de Iancu de Hunedoara împotriva otomanilor la 22 iulie 1456, la Belgrad, un grup din Ungaria a plecat dimineața din Budapesta pentru a ajunge în cursul serii la Alba Iulia și a depune un buchet de 40 de garoafe, 20 roșii și 20 albe, la sarcofagul acestuia.

Prin victoria din iulie 1456 a fost oprită invazia turcilor spre Europa Centrală pentru 70 de ani. În amintirea acestei victorii, în toate bisericile de rit catolic din lume bat clopotele zilnic, la ora 12,00. Printr-o bulă papală, emisă pe 6 august 1456, în ziua în care papa a aflat de izbânda lui Iancu de Hunedoara, s-a decretat ca în fiecare zi „până la sfârșitul veacurilor”, la ora 12,00, în bisericile catolice să se tragă clopotele pentru a marca astfel marea victorie antiotomană.

Voievodul transilvan a murit însă la câteva zile după victorie, pe 11 august 1456, în tabăra de la Zemun, din cauza ciumei. Se spune că însuși sultanul Mehmed al II-lea s-ar fi întristat când a aflat de dispariția lui Iancu de Hunedoara, afirmând că ‘lumea nu a mai cunoscut niciodată un asemenea om’.

Pe sarcofagul de piatră al voievodului sunt ilustrate scene de luptă și inscripția ‘S-a stins lumina lumii ‘.

Alături de monumentul funerar al lui Iancu de Hunedoara se află și cel al fratelui său, mort la 1442, și al fiului său, Laszlo, decedat la 1458, pe al cărui sarcofag este inscripționată stema Huniazilor.

În incinta Catedralei Romano-Catolice „Sfântul Mihail”, cel mai bine păstrat vestigiu sacral medieval din Europa Centrală, se află și locul de veci al altor principi din familiile Sigismund, Rakoczy și Bethlen.

Singura dintre catedralele episcopiilor ctitorite de către regele Sfântul Ștefan al Ungariei rămasă pentru posteritate în forma sa originală, medievală, aceasta este vizitată anual de zeci de mii de turiști, de diverse religii, din zeci de țări.

Începuturile catedralei se regăsesc înainte de anul 1000. Catedrala a fost construită în secolele XII-XIII, pe locul unei biserici mai vechi. Arhitectura acesteia îmbină elemente aparținând stilurilor romanic târziu și gotic timpuriu, fiind creația mai multor ateliere de meșteri din Europa Central-Vestică, în special de origine franceză. În epoca Renașterii, catedrala a primit câteva adaosuri, dar, în esență, aceasta păstrează forma originară.

Catedrala a servit și ca loc de filmare pentru mai multe producții, inclusiv străine. (V.N.)

Sursa Agerpres.ro

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---