Rămâi conectat
Festivalul Roman Apulum - 2022

Actualitate

Guvernul vizează plafonarea indemnizațiilor și sporurilor bugetarilor pentru a avea bani de pensii

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Executivul va adopta în şedinţa de vineri un act normativ prin care toate indemnizaţiile cu caracter reparatoriu acordate bugetarilor vor fi plafonate la nivelul din 2018, menţionând că, în caz contrar, va fi depăşit deficitul bugetar asumat şi nu vor fi suficienţi bani pentru majorarea pensiilor.

„(1) Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menţin cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

 

Elit - Gustul Desăvârșit

(2) Ordonatorii de credite stabilesc nivelul sporurilor cu respectarea alin. (1) având obligaţia încadrării în cheltuielile de personal aprobate pe anul 2019 prin buget”, se arată în art. 6 al proiectului de ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene.

În preambul, iniţiatorii arată că s-a ţinut cont de „prevederile Programului de guvernare 2017 – 2020 referitoare la adoptarea în anul 2019 a unor măsuri privind majorarea valorii punctului de pensie pentru pensionarii sistemului public de pensii, majorarea indemnizaţiei sociale pentru pensionari”, dar şi de faptul că „indemnizaţiile cu caracter reparatoriu acordate în conformitate cu legile speciale se suportă din bugetul de stat iar neadoptarea acestor măsuri şi pentru anul 2019 ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat afectând în mod semnificativ sustenabilitatea finanţelor publice”.

Art. 13 – (1) În anul 2019 se menţin în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2018 următoarele drepturi:

  1. a) indemnizaţiile prevăzute de Decretul-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare; b) drepturile prevăzute de Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia drepturilor prevăzute la art.1;

    b) drepturile prevăzute de Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia drepturilor prevăzute la art.1;

  2. c) drepturile prevăzute de Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia drepturilor prevăzute la art. 11;
  3. d) drepturile prevăzute de Legea nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R., cu modificările şi completările ulterioare;
  4. e) indemnizaţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare;
  5. f) indemnizaţiile prevăzute de Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961, cu modificările şi completările ulterioare;
  6. g) indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 109/2005 privind instituirea indemnizaţiei pentru activitatea de liber-profesionist a artiştilor interpreţi sau executanţi din România, republicată;
  7. h) cuantumul indemnizaţiei preşedintelui Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice, prevăzută de Legea nr. 16/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice, republicată;
  8. i) indemnizaţia lunară, prevăzută la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare;
  9. j) cuantumul indemnizaţiilor acordate membrilor Academiei Române, membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, membrilor Academiei de Ştiinţe Medicale din România şi membrilor Academiei de Ştiinţe Tehnice din România;
  10. k) cuantumul sprijinului material acordat urmaşilor membrilor Academiei Române şi urmaşilor membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România;
  11. l) ajutorul lunar pentru soţul supravieţuitor, acordat în temeiul Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor, cu modificările ulterioare; m) indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) În anul 2019, indemnizaţiile stabilite în baza Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului–Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2018.

(3) În anul 2019, rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2018.

Art. 14 – (1) În anul 2019 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă….mandat (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situaţia încetării raporturilor de muncă sau serviciu ca urmare a decesului angajatului.

Sursa Adevarul


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Voucherele alimentare: Cât timp sunt valabile tichetele sociale de 250 de lei

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Voucherele alimentare: Cât timp sunt valabile tichetele sociale de 250 de lei

Voucherele alimentare oferite prin programul Sprijin pentru România au o anumită valabilitate de timp în care acestea pot fi folosite. „Sumele disponibile pe card sunt valabile 12 luni de la data încărcării lor”, a informat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Astfel, potrivit informațiilor furnizate de Guvern, se pare că banii din voucherele alimentare din programul Sprijin pentru Românii trebuie folosiți într-un termen de 365 de zile de la data alimentării cardului.
Când a început distribuirea voucherelor

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a început procesul de emitere, distribuire și încărcare a voucherelor alimentare oferite prin intermediul programului guvernamental „Sprijin pentru România” începând cu data de 1 iunie.

Elit - Gustul Desăvârșit

Voucherele alimentare sunt dispuse pe un suport electronic de tip card, iar acestea au o valoare nominală de câte 250 de lei. Acestea sunt oferite către persoanele ce se află în situații materiale precare sau risc de sărăcie.
Câte milioane de români primesc vouchere de 250 de lei

Așadar, aproximativ 2,5 milioane de români au primit sau urmează să primescă astfel de tichete cu ajutorul cărora pot cumpăra diferite produse alimentare sau mese calde în valoare totală de aproape 3 miliarde de lei. Cardul cu cei 250 de lei permite plata printr-un sistem contactless, prin apropierea cardului de terminalul bancar, încă de când a fost primit.

Banii ce sunt disponibili pe voucherele alimentare nu pot fi retrași, iar aceștia vor fi utilizați doar pentru cumpărarea de alimente sau mese calde la magazinele care acceptă astfel de carduri.
Unde se adresează cei care au anumite probleme cu cardurile

Persoanele care nu au primit tichetele sociale pentru alimente se pot adresa fie Ministerului Muncii, fie Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în funcţie de problema pe care o întâmpină.

„Dacă sunt persoane care nu sunt sigure că se află pe lista beneficiarilor eligibili, menționăm că întrebările referitoare la acest aspect trebuie adresate Ministerului Muncii și Solidarității Sociale”, informează ministerul.

Cardul vine prin poștă

Dacă vă numărați printre persoanele eligibile, așa cum sunt stabilite de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS), cardul va fi livrat către dumneavoastră de către angajații Poștei Române, fără să fie nevoie să faceți dumneavoastră vreo procedură în acest sens.

În cazul în care îndepliniți criteriile pentru a fi printre beneficiarii eligibili, dar până la finalul perioadei în care se alocă tranșa I nu veți intra în posesia cardului, vă rugăm să vă adresați celui mai apropiat oficiu poștal, de acol de unde veți primi îndrumări.

Sursa: playtech.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Schimbările climatice ar putea agrava aproape 60% din bolile infecțioase umane. STUDIU

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022
Schimbările climatice ar putea agrava aproape 60% din bolile infecțioase umane. STUDIU

Schimbările climatice pot influența agravarea anumitor boli infecțioase umane, arată un studiu al oamenilor de știință.

Dintre cele 375 de boli patogene cunoscute care afectează omenirea , 58% pot fi agravate de schimbările climatice, potrivit unui nou studiu din revista Nature Climate Change. În total, 218 de boli cauzate de infecții virale, bacteriene și fungice s-au dovedit a fi potențate de creșterea temperaturilor și de alte pericole climatice grave.

Elit - Gustul Desăvârșit

Autorii studiului au revizuit peste 70.000 de lucrări științifice în căutarea unor exemple empirice de boli influențate de 10 pericole climatice specifice. Acestea au inclus încălzirea, valurile de căldură, secetele, incendiile de vegetație, precipitațiile extreme, inundațiile, creșterea nivelului mării, modificarea acoperirii solului și schimbarea biogeochimică a oceanului.

Această analiză extinsă a dat 3.213 exemple de cazuri în care pericolele climatice au fost implicate în bolile patogene. Defalcând datele în continuare, cercetătorii au identificat 1.006 căi unice prin care agenții patogeni infecțioși pot fi afectați de schimbarea climatului.

Multe dintre aceste mecanisme implicau agenți patogeni aduși în apropierea oamenilor. De exemplu, incendiile care i-au determinat pe lilieci și primate să părăsească habitatele lor au fost legate de focarele de Ebola din Africa, în timp ce dezghețarea permafrostului ar fi putut duce la eliberarea unei tulpini străvechi de antrax care a provocat numeroase infecții în cercul polar.

Schimbările climatice influențează gravitatea anumitor boli

În schimb, s-a constatat că pericolele climatice care provoacă deplasarea populațiilor umane aduc oamenii în contact mai strâns cu agenții patogeni. Furtunile, inundațiile și creșterea nivelului mării sunt implicate în cazuri de febră Lassa, pneumonie, tifoidă, hepatită, holeră, boli ale legionarilor și boli respiratorii.

Pe lângă faptul că facilitează contactul dintre oameni și agenți patogeni, schimbările climatice îmbunătățesc, de asemenea, multe organisme cauzatoare de boli prin extinderea zonei lor de locuit și permițând perioade mai lungi de reproducere. Încălzirea și ploile abundente, de exemplu, duc la mai multe alimente și resurse pentru rozătoarele purtătoare de ciumă, permițând populațiilor să crească și crescând riscul pentru oameni. Furtunile și inundațiile creează, de asemenea, bazine de apă stagnantă care acționează ca zone de reproducere pentru țânțari, ducând la focare de febră galbenă, malarie, leishmanioză, febră West Nile și dengue.

În cele din urmă, schimbările climatice împiedică capacitatea oamenilor de a face față agenților patogeni prin creșterea provocărilor fizice cu care ne confruntăm, perturbând în același timp infrastructura sanitară și medicală. Seceta, de exemplu, reduce accesul la apă potabilă curată, în timp ce ploile abundente deteriorează sistemele de canalizare și duc la contaminarea în continuare a alimentării cu apă. Astfel de pericole au fost implicate în focare de holeră, scabie, Salmonella, E. coli, dizenterie și hepatită.

În total, s-a constatat că 160 de boli au fost agravate de încălzire, în timp ce 122 au fost afectate de schimbările de precipitații și 121 au fost afectate de inundații. Seceta a agravat 81 de agenți patogeni diferiți, furtunile au afectat 71, modificările acoperirii solului au sporit amenințarea reprezentată de 61 de boli, iar schimbările climatice ale oceanelor au fost asociate cu 43 de boli dăunătoare. S-a constatat că incendiile, valurile de căldură și creșterea nivelului mării influențează 21, 20 și, respectiv, 10 boli.

„Având în vedere consecințele extinse și omniprezente ale pandemiei de COVID 19, a fost cu adevărat înfricoșător să descoperim vulnerabilitatea masivă a sănătății care rezultă ca o consecință a emisiilor de gaze cu efect de seră”, a spus autorul studiului Camilo Mora într-un comunicat. Pentru a-și ilustra punctul de vedere, cercetătorii au creat un site web care permite utilizatorilor să examineze modurile în care anumite boli sunt afectate de diferite pericole climatice.

„Există prea multe boli și căi de transmitere pentru ca noi să credem că ne putem adapta cu adevărat la schimbările climatice. Ea subliniază nevoia urgentă de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră la nivel global”, a spus Mora, conform IFLScience.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

România, ţara unde producţia industrială a înregistrat cel mai puternic declin din UE: Scădere de la an la an

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

România, ţara unde producţia industrială a înregistrat cel mai puternic declin din UE: Scădere de la an la an

Producţia industrială a înregistrat o creştere peste aşteptări, atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană, în luna iunie 2022 comparativ cu luna mai 2022, însă România a fost ţara unde producţia industrială a înregistrat cel mai puternic declin din UE, de la o lună la alta, arată datele publicate, vineri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Conform acestor date, producţia industrială a crescut cu 0,7% în zona euro şi cu 0,6% în UE, în luna iunie comparativ cu luna mai. Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere a producţiei industriale au fost Irlanda (6,7%) şi Malta (4,8%). În schimb, ţările cu cel mai puternic declin al producţiei industriale, de la o lună la alta, sunt România, unde producţia industrială a scăzut cu 3,9%, şi Belgia, cu un declin de 2,2%.

Creşterea producţiei industriale în UE s-a datorat în special unei creşteri de 2,1% a producţiei de bunuri de capital, urmată de un avans de 0,7% al producţiei de energie.

Elit - Gustul Desăvârșit

În ritm anual, luna iunie 2022 comparativ cu luna iunie 2021, producţia industrială a crescut cu 2,4% în zona euro şi cu 3,2% în Uniunea Europeană. Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere a producţiei industriale au fost Irlanda (25,4%) şi Danemarca (25%). Cele mai importante scăderi au fost înregistrate în Belgia, minus 11,6%, Slovacia, minus 5,7%, şi România, unde producţia industrială a scăzut cu 3,7% în luna iunie, după ce în mai a crescut cu 2,6%.

Şi de data aceasta, creşterea producţiei industriale în UE s-a datorat în special producţiei de bunuri de capital, care au înregistrat un avans de 7,5%, urmat de o majorare de 2,6% a producţiei de bunuri de folosinţă imediată şi o creştere de 2,4% a producţiei de energie.

Creşterea producţiei industriale în zona euro în luna iunie este de trei ori mai mare decât prognozau analiştii intervievaţi de Reuters care mizau pe un avans de 0,2% comparativ cu luna anterioară şi o creştere de 0,8% în ritm anual.

Datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică arată că producţia industrială din România a scăzut, în luna iunie, atât comparativ cu luna anterioară, cu 4,7%, cât şi cu aceeaşi perioadă din anul anterior, cu 2%.

Potrivit INS, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 4,7%, faţă de luna mai, marjă în care producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat s-a diminuat cu 5,3%, industria prelucrătoare cu 4,8% şi industria extractivă cu 0,7%. De asemenea, în acelaşi interval, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, producţia industrială s-a diminuat cu 3,9%, ca efect al scăderii producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-4%) şi industriei prelucrătoare (-2,8%). Pe de altă parte, industria extractivă a crescut cu 1,6%.

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în iunie 2022, producţia industrială a scăzut cu 2%, ca serie brută, din cauza activităţilor înregistrate de: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-8,6%), industria extractivă (-4,5%) şi industria prelucrătoare (-0,8%).

Totodată, de la an la an, producţia industrială, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică (-3,7%), ca urmare a scăderilor producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-9%), industriei extractive (-5%) şi industriei prelucrătoare (-3,3%).


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea