Guvernul ia în calcul introducerea taxării inverse pentru vânzarea de fructe și legume începând cu 2026: Mecanismul ar putea fi extins și în alte domenii cu risc ridicat de evaziune fiscală

Guvernul ia în calcul introducerea taxării inverse pentru vânzarea de fructe și legume începând cu 2026: Mecanismul ar putea fi extins și în alte domenii cu risc ridicat de evaziune fiscală

România ar putea introduce mecanismul de taxare inversă în cazul fructelor și legumelor. Negocierile pentru această măsură ar putea avea loc cu oficialii de la Bruxelles în septembrie, notează Profit.ro.

Măsura taxării inverse este folosită deja în unele domenii care au un risc ridicat de evaziune fiscală. Fenomenul se dovedește a fi o problemă serioasă pentru România, țara noastră având cea mai mare rată de neîncasare a taxei pe valoare adăugată din UE.

România a înregistrat în 2022 cel mai mare deficit de încasare a TVA din Uniunea Europeană (UE), pierzând 30,6% din veniturile aferente acestei taxe, dar acest procent este cu 4,2% mai mic faţă de 2021, conform unei analize.

Una dintre marile probleme ale României este evaziunea fiscală. Doar în cazul TVA se estimează că bugetul este văduvit anual de peste 10 miliarde de euro de neputința instituțiilor de a colecta ce este de colectat și de a opri, măcar parțial, fenomenul evaziunii.

Mai mult, pe fondul unei creșteri economice fragile, „subunitare”, de doar 0,3% din PIB în primul trimestru al acestui an (față de primul trimestru din anul precedent, 2024) și mai ales a majorării TVA și accizelor, mediului de afaceri îi este din ce în ce mai greu să răzbată.

„Avem în pregătire câteva domenii, de exemplu legume – fructe, pentru taxare inversă. La legume – fructe am trimis Comisiei și avem discuții în septembrie. Ceea ce pregătim acum, am putea avea aprobat anul următor. În ce privește taxarea inversă generalizată, a fost pierdută fereastra de oportunitate”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul de Finanțe.

Cum funcționează mecanismul taxării inverse

Mecanismul de taxare inversă transferă răspunderea pentru raportarea unei tranzacții grevate de TVA de la vânzător la cumpărătorul de bunuri sau servicii.

Aplicarea unui astfel de mecanism ar constitui o derogare de la principalele principii generale ale actualului sistem al TVA-ului din UE și, prin urmare, necesită modificarea Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată. În conformitate cu propunerea, derogarea ar fi acordată pentru o perioadă limitată de timp și ar fi facultativă pentru statele membre care îndeplinesc condițiile stabilite în propunerea de directivă.

„Obiectivul este acela de a ajuta unele state membre care sunt afectate în mod deosebit de frauda în materie de TVA și nu dispun de suficiente măsuri de combatere a acesteia, de exemplu în cazul mecanismelor de fraudă în materie de TVA precum frauda de tip „carusel” sau frauda cu firme fantomă”, arată Comisia Europeană.

În prezent, taxarea inversă se aplică pentru anumite operațiuni privind livrarea de bunuri. Printre acestea se numără deșeurile feroase și neferoase, rebuturile aceluiași tip, inclusiv produsele semifinite rezultate din prelucrarea, fabricarea sau topirea acestora. De asemenea, sunt incluse reziduurile și alte materiale reciclabile alcătuite din metale feroase și neferoase, aliajele lor, precum și zgură, cenușă și alte reziduuri industriale ce conțin metale sau aliajele lor.

Taxarea inversă se aplică și pentru deșeurile de materiale reciclabile și materiale reciclabile uzate, precum hârtie, carton, material textil, cabluri, cauciuc, plastic, cioburi de sticlă și sticlă, precum și pentru materialele rezultate după prelucrarea acestora prin operațiuni de curățare, polizare, selecție, tăiere, fragmentare, presare sau turnare în lingouri, inclusiv lingourile de metale neferoase obținute cu adaosuri de alte elemente de aliere.

Mai trebuie adăugat și faptul că taxarea inversă se aplică, de asemenea, pentru livrările de masă lemnoasă și materiale lemnoase, precum și pentru cereale și plante tehnice, inclusiv semințe oleaginoase și sfeclă de zahăr, care nu sunt destinate, în principiu, consumatorilor finali. Sunt vizate și operațiunile de transfer de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, livrarea de energie electrică către un comerciant persoană impozabilă, precum și transferul de certificate verzi.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News