Rămâi conectat

Actualitate

Grupul Transavia va depăşi anul acesta pragul de 1 MILIARD de lei. Lecții de business de la patronul său

Ziarul Unirea

Publicat

în

Grupul Transavia va depăşi anul acesta pragul de 1 MILIARD de lei. Lecții de business de la patronul său

Grupul Transavia, fondat de omul de afaceri Ioan Popa, va depăşi anul acesta pragul de 1 mld. lei, iar pentru anul viitor are în plan o creştere de două cifre, cu o marjă de profit de două cifre, peste cea a industriei şi peste alte sectoare de activitate.

Mai mult, după investiţii de circa 35 de milioane de euro, Transavia va deveni anul viitor independentă energetic, grupul, prin politici de achiziţie gândite din 2021 reuşind să faţă faţă preţurilor istorice la energie din 2022  Toate acestea au fost obţinute cu un stil de management diferit faţă de cel promovat azi în manualele de leadership şi de un antreprenor care nu crede în delegarea deciziilor, în Bursă sau în alte modalităţi de a aduce bani în companie decât prin propriile forţe.

Elit - Gustul Desăvârșit

Transavia este unul dintre cele mai puternice businessuri de familie româneşti, cu o experienţă de peste 30 de ani pe piaţă. Grupul are 28 de ferme de creştere a păsărilor, localizate în opt judeţe din România, iar după afacerile consolidate de 953 de milioane de lei din 2021, anul acesta a depăşit pragul de 1 mld. lei.

„Important este să îţi stabileşti obiectivele şi metodele prin care să le realizezi. Asta am făcut de 31 de ani“, a spus Ioan Popa, preşedintele Transavia, într-un nou episod al Lecţii de Business, proiect editorial realizat de ZF alături de First Bank.

Popa spune că, pentru el, important a fost mereu să îşi conserve ceea ce a creat şi că niciodată obiectivele setate nu au pus în pericol ceea ce deja a obţinut. „Niciodată nu consuma din ce ai. De fiecare dată când mă trezesc, dacă am 100 de lei, în buzunar, la finalul zilei vreau să am 110 lei.“ Grupul nu­mără aproximativ 2.300 de angajaţi şi deşi multe modele de business promovează dele­garea deciziilor, Ioan Popa spune că ulti­mul cuvânt este me­reu la el.

„Nu se mişcă nimic în această com­panie fără cuvântul meu. Compania este a mea şi banii sunt ai mei. Fiecare îşi face felia pe care o are. Eu nu deleg lucruri. Fiecare stă cât trebuie la serviciu, dar nu mai puţin de 8 ore.“

Mai departe, cele 28 de ferme de păsări sunt hrănite cu producţia proprie de cereale şi nutreţuri, la care se adaugă apoi trei abatoare şi o fabrică de procesare a cărnii. Lanţul este complet. „Compania noastră este organi­zată în circuit închis, noi producem tot, de la bob la furculiţă. Niciodată nu am avut pro­beme financiare în companie pentru că mereu am păstrat ce aveam la un anumit moment.“ Bursa nu prezintă vreun interes pentru Ioan Popa. De altfel, singura ex­pe­rienţă legată de Bursă a fost chiar delistarea unei companii din portofoliu. Nici atragerea unui partener, tot ca modalitate de a aduce bani în firmă, nu este pe placul omului de afaceri. Raţionamentul este simplu.

„Se pare că metoda mea a fost mai bună pentru că societatea mea s-a dezvoltat mult mai puternic decât altele, cu o rată de rentabilitate peste sector şi peste alte sectoare. Fiecare om de afaceri lucrează pentru două entităţi. Una este el, alta este statul. Atunci când vrei să-i mai iei şi pe alţii lângă tine, trebuie să relizezi că din ceea ce câştigi trebuie să mai dai şi altora. Eu am preferat să lucrez mai mult pentru mine fără să mă gândesc că vreau să dau din truda mea şi altora.“

De asemenea, Ioan Popa spune că cedarea conducerii se va face în mod natural, generaţiile următoare fiind deja în pregătire.

„Cât timp sunt în viaţă, sunt în activitae. Cei care mă urmează sunt şi ei în activitate. Preluarea se va face natural. În altă situaţie, eu nu fac niciun pas, voi fi la muncă în fiecare zi.“

Pe zona operaţională, spune Iona Popa, marjele se obţin analizând două elemenete, preţul de cost pentru produs şi preţul de vânzare. „Realizăm cel mai mic preţ de cost la carnea de pasăre din România pentru că suntem atenţi la costuri.“

Ioan Popa spune că pentru afacerea sa sunt trei elemente majore de cost, cheltuielile cu hrana animalelor, utilităţile (energia şi gazul) şi salariile. Înainte de criza energetică, salariile erau pe locul secund. Preşedintele Transavia spune că de exemplu achiziţiile de cereale se fac atunci când se recoltează, pentru a marca cele mai avantajoase preţuri. Pentru zona de energie, Transavia şi-a negociat din 2021 contracte solide de furnizare iar până la anul va deveni independentă din punct de vedere energetic după o investiţie de circa 35 de milioane de euro într-un mix de producţie. „Noi am avut grijă încă din 2021, am avut contracte asigurate inclusiv pentru 2022, astfel încât nivelul de plafonare (1.000 lei/MWh, conform OUG 119) a fost peste contractele pe care le-am avut noi. Ne-am mişcat. Ne-am preocupat şi de investiţii majore în energia verde. Ne-am propus ca până la finalul anului viitor să producem tot ce consumăm, 80-100%, prin fotovolice şi investiţii în cogenerare. Astfel, micşorăm costurile cu energia şi rentabilizăm şi mai mult activitatea.“ Din nou, investiţia este realizată din surse proprii, deşi există multe posobilităţi externe.

„Facem mai ieftin şi mai rapid decât cu ajutoare de stat sau alte lucruri unde investiţiile pot ajunge dublu ca şi costuri şi în loc să le faci în trei luni, le faci în 3 ani.“

Pentru anul viitor, ţinta este de a creşte afacerile cu două cifre cu o marjă de profit de două cifre.

O provocare la care antreprenorul nu are o soluţie proprie este cea legată de forţa de muncă, lucru valabil pentru întreaga economie. „Suntem ţara din UE cu cel mai mare grad de impozitare a muncii. Jumătate din salariu îl dau la stat, ori aşa nu opreşti exportul de forţă de muncă. A rămas aici forţa de muncă cu un grad precar de pregătire, iar cei mai buni au plecat şi nici nu se gândesc să întoarcă. Va trebui să ne orientăm către forţă de muncă din afara ţării, ceea ce nu este cea mai bună soluţie pentru economia ţării.“

În plan general, Ioan Popa spune că toate afacerile trebuie să reziste într-un mediu de piaţă influenţat de factorul politic, factor care de multe ori este decuplat de la realităţile de business. Acest mediu ostil este şi una dintre piedicile majore în dezvoltarea afacerilor peste un anumit prag.

„Nu o să vedeţi dezvoltări de mari companii, ci foarte mulţi antreprenori care îşi vând afacerile, nu şi le cresc. Mulţi politicieni care decid soarta unor state nu ştiu pe ce lume trăiesc şi sunt traşi cu cheiţa de altcineva. Mediul este total ostil, nu numai la noi, ci la nivel european. Europa face un act separat faţă de modul în care tratează alte state anumite lucruri.“

Ioan Popa dă exemplul Green Deal, planul de decarbonizare la nivel european, cu ţintă 2050, responsabil pe de o parte pentru creşterea preţurilor de la începutul anului 2021, dar şi pentru penuria de capacităţi energetice prin închiderea unităţilor poluatoare, cum sunt centralele pe cărbune.

„UE este responsabilă numai de 7% din emisile cu gaze de efect de seră la nivel mondial, dar vrea Green Deal. Bine este să facă toţi treaba asta, dar dacă tu eşti responsabil de 7%, cum vrei să faci o minune? Este o gândire anapoda, care nu are nicio treabă cu realitatea, care-ţi pune economia în cap, îţi îndatorează populaţia şi îi face pe oameni să traiască mai greu.“

Dar dincolo de mediul general care face dificilă dezvoltarea afacerilor mari, Ioan Popa spune că, cel puţin în domeniul său, este cu atât mai greu de lansat un business atât de mare din simplul fapt că nici oportunitatea nu mai există, dar nici voinţa antreprenorială nu mai este concentrată în acest sector industrial.

„Dacă pierzi trenul, sigur îl prinzi pe următorul, dar nu mai ajungi în acelaşi timp la destinaţie. Ceea ce am făcut eu acum 30 de ani, nu se poate face acum, nici eu nu aş mai putea. Nu aş mai putea pentru că nu mai este momentul sau oportunitatea. Nimeni nu se mai apucă acum de crescut pui. Stai la un computer, la plajă, şi te uiţi cum faci bani fără să mişti un deget. Asta e lumea de astăzi.“

Transavia în cifre:

Cel mai mare producător de carne de pasăre din România

Cifra de afaceri 2021: 953 mil. lei

Număr de angajaţi: 2.300

Grupul are 28 de ferme de creştere a păsărilor.

6 Lecţii de Business de la Ioan Popa, preşedintele Transavia

► Lecţia 1: Stabileşte-ţi clar obiectivele şi metodele prin care le atingi.

► Lecţia 2: Fiecare om de afaceri lucrează pentru două entitaţi. Una este el, alta este statul. Când mai aduci pe cineva în companie, gândeşte-te că mai lucrezi pentru încă cineva.

► Lecţia 3: La noi regulile se respectă cu stricteţe.

► Lecţia 4: Nu se mişcă nimic în companie fără cuvântul meu. Eu nu deleg lucruri.

► Lecţia 5: Cât sunt în viaţă, sunt în activitate.

► Lecţia 6: Dacă pornesc cu 100 de lei în buzunar, la finalul zilei vreau să am 110 lei. Conservă-ţi mereu averea. Nu consuma din ce ai.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Tichete de masă 2022: Ce categorie de angajați va avea parte de 10 lei în plus

Ziarul Unirea

Publicat

în

Tichete de masă 2022: Ce categorie de angajați va avea parte de 10 lei în plus

O categorie de salariații români va avea parte de o majorare substanțială a valorii tichetelor de masă, care la acest moment au o valoare maximală de 20 de lei.

De această dată, saltul se produce de la 20 la 30 de lei, din nou, cu mențiunea că angajatorii nu sunt obligați prin lege să adopte noua valoare.

Tichete de masă în valoare de 30 de lei se vor numără printre noile beneficii dedicate angajaților din cadrul Companiei Naționale de Căi Ferate ”CFR” S.A.. Mențiunea referitoare la modificare este inclusă într-un act adițional la Contractul Colectiv de Muncă. Cu această ocazie, este adoptată și o majorare salarială de 6% începând cu 1 decembrie 2022.

Elit - Gustul Desăvârșit

Noua valoare a tichetului de masă este implementată de la 1 noiembrie 2022, potrivit clubferoviar.ro.

”Angajaţii CFR SA încheie anul 2022 cu o creştere salarială cu 16%! Compania Naţională de Căi Ferate “CFR” SA a semnat noul Act Adiţional, la Contractul Colectiv de Muncă (CCM), cu o majorare salarială de 6%, de la 1 decembrie 2022, şi creşterea valorii tichetului de masa, de la 1 noiembrie 2022, la 30 de RON, de la 20 de RON”, precizează oficialii CFR într-o postare pe pagina de Facebook a companiei.

Oficialii CFR au profitat de ocazie pentru a atrage atenția că salariații gigantului au mai beneficiat de o majorare salarială de 10% a salariului de bază la 1 iunie 2022, când a crescut și valoarea tichetelor de masă de la 15 la 20 de lei.

”Astfel, în anul 2022 conducerea CFR SA a majorat veniturile angajaţilor cu 16% şi a crescut valoarea tichetului de masa de la 15 RON, la 30 de RON! Menţionăm faptul că, în anul 2021 angajaţii CFR SA nu au beneficiat de nicio creştere a salariilor, ultima majorare, de 5%, fiind acordată în decembrie 2020!”, mai spune CFR SA în postare.

Sursa: antena3.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Aplicația care promite să rezolve problemele de mediu din Câmpeni și Baia de Arieș a fost lansată: Cum ne ajută în viața de zi cu zi

Suciu Andra Ioana

Publicat

în

Aplicația care promite să rezolve problemele de mediu din Câmpeni și Baia de Arieș a fost lansată: Cum ne ajută în viața de zi cu zi

O aplicație care își propune să rezolve problemele de mediu din Câmpeni și Baia de Arieș a fost lansată de către un grup de cercetători din cadrul Universității Babeș-Bolyai, din Cluj-Napoca. Cu ajutorul aplicației cetățenii pot semnala dacă descoperă deșeuri depozitate necorespunzător, incendii de vegetație sau alte nereguli ce pot pune în pericol cetățenii și siguranța mediului.

Aplicaţia mobilă EcoVoce va permite utilizatorilor să identifice şi să raporteze probleme de mediu din zonele Câmpeni şi Baia de Arieş din judeţul Alba.

Elit - Gustul Desăvârșit

Lucrina Ștefănescu, directoarea proiectului a declarat: ”Credem că este o problemă de conştientizare, de aceea aplicaţia noastră nu vrea numai să monitorizeze şi să pună pe hartă aceste puncte de probleme de mediu, vrem să prezentăm populaţiei şi informaţii utile.”

Filip Alexandrescu, cercetător științific: ”Deja am văzut că lumea a reacţionat pozitiv şi pe măsură ce se câştigă încredere, că e vorba de încredere că vezi că aplicaţia funcţionează, mai mulţi contribuie la ea şi atunci se răspândeşte ca un bulgăre de zăpadă.”

”E o problemă generală. Bătrânii aruncă gunoaiele în spatele casei, care sunt luate de râu, coborâte pe Arieş şi tot aşa. Trebuie să începem să conştientizăm cât de mare e problema.„ a spus un tânăr.

În aplicaţie pot fi sesizate probleme precum depozitarea necorespunzătoare sau arderea deșeurilor menajere, poluarea apelor sau incendii de vegetaţie: Selectăm locaţia, şi putem selecta exact locaţia, GPS, unde ne aflăm şi unde sunt deşeurile. Selectează fişiere, iar aici asociem pozele sau facem fotografia în mod direct. După ce am terminat, putem trimite sesizarea către autorităţi.

Dorin Zdeânc, Garda de Mediu Alba: ”Este o aplicaţie bună, pe care o să o folosim şi să sperăm că va fi şi utilă pentru comunităţile locale şi pentru societatea civilă care ne va sesiza cu această ocazie.”

Aplicaţia este dezvoltată cu ajutorul unei echipe de cercetători din cadrul Facultăţii de Ştiinţă şi Ingineria Mediului din cadrul Universitatăţii Babeș-Bolyai, iar sesizările vor ajunge la autorităţile locale din Alba.

sursa: observatornews.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

România în Schengen: Comisia Europeană invită Consiliul să ia fără întârziere deciziile necesare intrării noastre în acest spațiu

Ziarul Unirea

Publicat

în

România în Schengen: Comisia Europeană invită Consiliul să ia fără întârziere deciziile necesare intrării noastre în acest spațiu

Comisia invită Consiliul să ia fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen. Într-o comunicare adoptată astăzi, Comisia face un bilanț al realizărilor solide ale celor trei state membre în ceea ce privește aplicarea normelor Schengen, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

De ani de zile, aceste state membre au contribuit în mod semnificativ la buna funcționare a spațiului Schengen, inclusiv în perioada pandemiei și, mai recent, atunci când s-au confruntat cu consecințele fără precedent ale războiului din Ucraina. Deși cele trei țări sunt deja parțial obligate să respecte normele Schengen, controalele la frontierele interne cu aceste state membre nu au fost ridicate și, prin urmare, acestea nu se bucură de toate beneficiile care decurg din apartenența la spațiul Schengen fără controale la frontierele interne. A deveni parte integrantă a spațiului Schengen este o cerință pentru aceste state membre și, prin urmare, ar trebui să li se permită să facă acest lucru, având în vedere că îndeplinesc condițiile.

Elit - Gustul Desăvârșit

Un spațiu Schengen extins fără controale la frontierele interne va face Europa mai sigură – prin protecția consolidată a frontierelor noastre externe comune și prin cooperarea polițienească eficientă – mai prosperă – prin eliminarea timpului pierdut la frontiere și prin facilitarea contactelor între persoane și întreprinderi – și mai atractivă – prin extinderea semnificativă a celui mai mare spațiu comun din lume fără controale la frontierele interne.

Bulgaria a instituit un management puternic al frontierelor, cu o supraveghere eficientă a frontierelor și controale sistematice la frontieră. Lupta împotriva criminalității transfrontaliere este prioritară prin intermediul cooperării polițienești internaționale, inclusiv cu Europol. Sistemul de informații Schengen este bine pus la punct. Bulgaria a demonstrat, de asemenea, că dispune de structurile necesare pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale, garantând accesul la protecție internațională și respectând principiul nereturnării.

România dispune de o gestionare a frontierelor de înaltă calitate și solidă, inclusiv supravegherea frontierelor și controale sistematice la frontieră, precum și de cooperare polițienească internațională. Lupta împotriva migrației ilegale și a traficului de ființe umane sunt două priorități în care România este activă. Sistemul de informații Schengen este bine pus la punct. În ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale, România dispune de structuri eficiente pentru a garanta accesul la protecție internațională cu respectarea principiului nereturnării.

Bulgaria și România au finalizat cu succes procesul de evaluare Schengen în 2011. Consiliul a recunoscut finalizarea procesului de evaluare în două concluzii separate ale Consiliului, însă de mai bine de 11 ani nu a fost luată nicio decizie a Consiliului privind ridicarea frontierelor interne. Având în vedere timpul scurs din 2011, precum și în vederea consolidării încrederii reciproce și în semn de recunoaștere a evoluției normelor Schengen din 2011, Bulgaria și România au emis o declarație comună în cadrul Consiliului în martie 2022. Bulgaria și România au invitat o echipă de experți pe bază de voluntariat, sub coordonarea Comisiei, pentru a examina aplicarea celor mai recente evoluții ale normelor Schengen.

Această misiune voluntară de anchetă, care a avut loc în octombrie 2022, a confirmat faptul că Bulgaria și România nu numai că au continuat să pună în aplicare noile norme și instrumente, dar că au consolidat în mod substanțial și aplicarea generală a arhitecturii Schengen în toate dimensiunile sale. În plus, aceste două țări au dovedit că au un istoric exemplar în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor Schengen.

În decembrie 2021, Consiliul a confirmat că Croația a îndeplinit condițiile necesare pentru a adera la spațiul Schengen fără controale la frontierele interne. Procesul de evaluare a avut loc în perioada 2016-2020. Acesta a inclus o vizită de verificare țintită de succes în 2020 pentru a verifica punerea în aplicare a acțiunilor în materie de gestionare a frontierelor externe. Croația a depus eforturi considerabile pentru a se asigura că controalele la frontierele externe respectă obligațiile privind drepturile fundamentale. În special, Croația a înființat un mecanism de monitorizare independent în iunie 2021, care prevede o monitorizare independentă a drepturilor omului în ceea ce privește operațiunile legate de frontiere care implică migranți și solicitanți de azil. Mecanismul implică în mod direct părțile interesate croate și este ghidat de un consiliu consultativ independent. Croația a fost primul stat membru care a instituit un astfel de mecanism. La 4 noiembrie 2022 a fost semnat un nou acord de extindere și consolidare a mecanismului de monitorizare independentă. Acest nou acord reflectă pe deplin toate recomandările emise de Consiliul consultativ la 27 octombrie 2022.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea