Ghid privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă în Universitatea din Alba Iulia: Ce se consideră hărțuire și cum se depune o plângere

Ghid privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă în Universitatea din Alba Iulia: Ce se consideră hărțuire și cum se depune o plângere

Senatul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia (UAB) a aprobat, în ședința din 28 octombrie 2026, Ghidul privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă. Documentul a fost elaborat la nivelul conducerii universității, cu participarea reprezentanților Resurselor Umane, ai Serviciului Juridic și ai sindicatului, și a fost avizat de rectorul Daniel Breaz și de Comisia juridică a Senatului. 

O politică de „toleranță zero”

Universitatea din Alba Iulia își asumă, prin ghid, o politică de toleranță zero față de hărțuirea pe criteriul de sex și față de hărțuirea morală la locul de muncă. Instituția se angajează să trateze cu seriozitate și promptitudine toate incidentele și să investigheze toate acuzațiile. Cine este găsit vinovat poate fi sancționat disciplinar, inclusiv prin concediere, potrivit Codului administrativ și Codului muncii.

Ghidul se aplică tuturor angajaților, dar și persoanelor care interacționează cu aceștia în timpul programului de lucru. Interdicția acoperă și situațiile din afara sediului, precum evenimentele, deplasările în interes de serviciu, sesiunile de formare sau conferințele, inclusiv relația cu beneficiarii universității.

Ce se consideră hărțuire

Documentul definește hărțuirea ca un comportament nedorit, inclusiv de natură sexuală, care face o persoană să se simtă ofensată, umilită sau intimidată. Hărțuirea implică, de regulă, incidente sau acțiuni repetate, de natură fizică, verbală ori nonverbală. Ghidul precizează că ea poate apărea atât între persoane de sex diferit, cât și între persoane de același sex.

Un punct de atenție este relația de putere. Hărțuirea poate apărea în relații inegale, dar ghidul notează că cei aflați în poziții subordonate nu sunt întotdeauna doar victime.

Exemplele enumerate includ contactul fizic nedorit, comentariile sexuale, invitațiile insistente, mesajele umilitoare sau explicite trimise prin telefon ori e-mail, afișarea de materiale explicite, urmărirea, apelurile sau mesajele repetate care afectează viața privată, dar și sugestiile că favorurile sexuale ar influența cariera. În categoria hărțuirii morale intră comportamentele care, prin caracterul lor sistematic, aduc atingere demnității sau integrității unui angajat ori degradează climatul de muncă. Stresul și epuizarea fizică sunt menționate ca fiind sub incidența acestei forme de hărțuire.

Ghidul face și o delimitare: nu constituie hărțuire atribuțiile legitime ale angajatorului, precum supravegherea angajaților, stabilirea așteptărilor de performanță, feedbackul, planurile de îmbunătățire, măsurile disciplinare rezonabile, directivele de serviciu, cererile de rapoarte sau aprobarea ori refuzul concediilor.

Comisia și garanțiile de confidențialitate

Rectorul desemnează prin decizie o Comisie de primire și soluționare a cazurilor de hărțuire, formată din cel puțin trei membri titulari și un membru supleant, plus un secretar fără drept de vot. La alcătuirea ei se ține seama de echilibrul între sexe, de conduita etică și profesională a membrilor și, după caz, de includerea unui reprezentant al sindicatului sau a unui expert extern. Nu pot face parte din comisie persoanele implicate în eveniment și nici rectorul.

Membrii comisiei semnează un acord de confidențialitate, anexat ghidului, iar documentele se păstrează pe stația de lucru a secretarului, protejată prin cont și parolă. Rectorul înființează și un registru de semnalare a cazurilor, în care sunt consemnate plângerile și stadiul soluționării.

Activitatea comisiei se întemeiază pe principii precum prezumția de nevinovăție, celeritatea, dreptul la apărare, contradictorialitatea, proporționalitatea și legalitatea sancțiunii, precum și pe regula unei singure sancțiuni pentru o abatere.

Cum se depune o plângere

Ghidul prevede două căi pentru depunerea unei plângeri. Procedura informală presupune ca persoana afectată să îi comunice presupusului hărțuitor că percepe comportamentul drept nedorit. Dacă acest lucru nu este posibil, de pildă pentru că presupusul hărțuitor este chiar superiorul sau persoana desemnată să gestioneze cazurile, victima se poate adresa superiorului ierarhic al acestuia, altui reprezentant al conducerii sau reprezentantului sindical. Alegerea unei soluții informale nu exclude varianta formală dacă hărțuirea continuă.

Procedura formală începe cu o plângere scrisă, semnată de victimă, sau verbală, caz în care se întocmește proces-verbal. Urmează trei etape:

*Raportul de caz, întocmit în cel mult 7 zile lucrătoare de la depunerea plângerii, în care comisia consemnează faptele, informează victima despre variantele de soluționare și o poate îndruma către consiliere psihologică sau juridică. Comisia poate propune rectorului măsuri de protecție a victimei.

*Ancheta, în cadrul căreia victima, persoana acuzată și terții relevanți sunt intervievați separat, iar discuțiile se consemnează în procese-verbale. Invitația către persoana vizată se transmite în scris, cu cel puțin două zile calendaristice înainte. Refuzul de a se prezenta se consemnează și nu împiedică aplicarea unei sancțiuni.

*Raportul final, înaintat conducerii, cu propunerea de sancțiune sau de soluționare a plângerii ca nefondată, motivată în fapt și în drept.

Întreaga procedură trebuie încheiată în cel mult 45 de zile lucrătoare de la data plângerii. Dacă nu se poate stabili dacă faptele au avut loc, comisia face recomandări pentru protejarea climatului de muncă, precum informare, conștientizare sau grupuri de suport.

Pe parcursul procedurii, victima poate fi asistată de un consilier din universitate sau de un reprezentant sindical și este informată că poate sesiza și alte instituții.

Sancțiuni și căi externe

Sancțiunile sunt cele prevăzute de legislația în vigoare, între care Legea învățământului superior nr. 199/2023, Codul muncii, Codul penal, Codul administrativ și Ordonanța Guvernului nr. 137/2000. Ghidul precizează că ele se aplică proporțional cu gravitatea faptelor și că incidentele de hărțuire nu trebuie tratate drept comportamente normale sau tolerabile.

Angajații pot depune plângere și în afara universității, la Inspectoratul Teritorial de Muncă, la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, la instanțele de judecată sau la organele de cercetare penală, dacă faptele sunt suficient de grave pentru a intra sub incidența Codului penal.

Monitorizare

Universitatea se angajează să asigure aplicarea ghidului în termen de șase luni de la intrarea în vigoare. Comisia va raporta anual Senatului, până la sfârșitul primului trimestru, numărul incidentelor înregistrate, modul în care au fost soluționate și recomandările formulate. Conducătorii locurilor de muncă au obligația de a aduce ghidul la cunoștința personalului din subordine și de a-i asigura respectarea.

Documentul respectă cadrul legal european și național, inclusiv Directivele 2000/78/CE și 2006/54/CE, Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse, Hotărârea Guvernului nr. 970/2023 și Regulamentul general privind protecția datelor.

Documentul poate fi văzut AICI.

foto: arhivă

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News