FOTO Ziua Naţională a Dezrobirii Romilor, comemorată la Cugir

În organizarea Serviciului Public de Asistență Socială (SPAS) din cadrul Primăriei Cugir,  la sediul ,,Baia socială” situat în cartierul George Coșbuc, a avut loc astăzi, 26 februarie, un  program susținut de două unități locale de învățământ dedicat împlinirii a 160 de ani de la dezrobirea romilor.

Activitatea desfăşurată de elevi ai Școlii  Gimnaziale ,,Singidava” și ai Școlii Gimnaziale nr.3 din Cugir(clasele V – VIII) a fost una specială, fiind considerată de importanță majoră în promovarea tradiției și culturii interetnice. Mai mulţi copii de etnie romă îmbrăcați în costume specifice au demonstrat la faţa locului momente reprezentând preocupări seculare care ţin de tradiţia şi cultura acestei etnii.  Copiii au dorit să arate că meserii moştenite şi păstrate din moşi strămoşi precum cele de căldărari, lustragii, hornari, aurari, ghicitoare în cărţi, florărese, dansatoare, lăutari, ş.a, au ajutat populaţia de etnie romă să-şi câştige existenţa.

Tot în acest cadru, elevi ai celor celor două şcoli au prezentat discursuri despre istoria romilor în Europa şi despre promotorii dezrobirii naţionale a acestora, politicieni ai acelor vremuri, mari personalităţi, precum: Vasile Alecsandri, Cezar Boliac, Costache Negri sau Mihail Kogălniceanu, prim ministru în 1857. La manifestare au luat parte profesorii: Gabriela Lupu, Florina Bran Koller, Florica Adam (Școala Gimnazială ,,Singidava”), profesor Psiholog Atena Muntean(Școala Gimnazială nr.3), Adriana Crișan, Adrian Frățilă și Cristian Roman(SPAS Cugir), Gabriela Pienar( mediator școlar ,,Singidava” Cugir).

La data de 20 februarie 1856 a fost emisă „Legiuirea pentru emancipaţia tuturor ţiganilor din Principatul Românesc”, prin care au fost eliberată ultima categorie de robi ce aparţineau proprietarilor particulari. Actul a fost promulgat de domnitorul Barbu Ştirbei, pe baza unui text întocmit de Petre Mavrogheni şi Mihail Kogălniceanu. Se prevedea o despăgubire de 10 galbeni pentru fiecare persoană, plătită eşalonat în mai mulţi ani. Ţiganii erau obligaţi să se statornicească, fiindu-le interzisă strămutarea pe o perioadă de 10 ani (două perioade fiscale a cinci ani fiecare). Astfel, în Moldova şi în Muntenia, deveneau oameni liberi peste 250.000 de foşti ţigani robi.

Constantin PREDESCU

[nggallery id=1673]

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---