FOTO| Ziarul Unirea a ajuns în Parlamentul European

Marţi, 12 jurnalişti din România printre care unul de la Ziarul Unirea au plecat spre Bruxelles, într-o scurtă vizită la Parlamentul European. Acesta este de altfel un program al Uniunii Europene prin care europarlamentarii au posibilitatea să aducă jurnalişti sau preoţi tineri, aceştia fiind consideraţi „lideri de opinie”.

Înainte să vă povestesc câte ceva din experienţa trăită în Parlamentul European, cum funcţionează, şi cum îi influenţează pe români această putere legislativă voi face o scurtă trecere în revistă despre ceea ce am văzut în acest oraş minunat, numit Bruxelles. Belgienii au reuşit să insufle spiritul sărbătorilor de iarnă într-un mod în care nu am mai văzut în niciun oraş din România. Pe lângă modul extraordinar în care este împodobit oraşul, în Centrul Vechi se află în fiecare seară, zeci, chiar sute de persoane care ascultă colinde lângă Ieslea Naşterii lui Iisus. Belgienii nu au renunţat la terase nici pe timp de iarnă, şi au improvizat un sistem de încălzire stradală, fumatul fiind interzis prin lege în localuri, iar clienţii nu refuză capriciul de a savura o cafea, în timp ce privesc fulgii de nea. Biciclişti sau chiar scuterişti sunt întâlniţi la fiecare pas, în ciuda vremii de iarnă. Oamenii de aici preferă mersul cu bicicleta chiar dacă sunt îmbrăcaţi la costum, ceea ce nu este întâlnit încă în România. În fine, de cerşetorii noştri nu au „scăpat” nici ei. Ba chiar mai mult, această infracţiune de obicei, considerată la fel ca şi prostituţia este practicată chiar în faţa Parlamentului European, acolo unde trec zilnic cei 667 de demnitari şi alte sute sau chiar mii de turişti, consilieri, sau politicieni. Pot spune cu certitudine că majoritatea cerşetorilor
sunt români. Am întrebat 10 persoane dacă sunt din România şi din păcate, am întâlnit un răspuns afirmativ. Au fost foarte sociabili şi am purtat un dialog cu ei, iar suma pe care o produc zilnic este între 50 şi 150 de euro, destui pentru a duce o viaţă modestă în Bruxelles. Au un mod original de a cerşi, în genunchi, pentru că, probabil, aşa sunt mai „productivi”.

Haideţi totuşi să vedem ce face un membru al parlamentului european. Ca şi un parlamentar din România lucrează în diferite comisii, şi face legi pentru toate cele 28 ţări membre U.E. Monica Macovei termină mandatul cu 40 de rapoarte, adică 40 de proiecte legislative sau directive.  Pentru a face o directivă un parlamentar trebuie să negocieze cu toate cele 7 grupuri politice din Parlament, neexistând putere sau
opoziţie. Una peste alta, ca şi europarlamentar relaţia de prietenie cu ceilalţi reprezintă un punct de maximă importanţă pentru ca ideea ta să devină lege, prin diferite negocieri. După cum ne-a relatat Monica Macovei a lucrat intens în această perioadă la directiva confiscării extinse a averii. Aceasta reprezintă confiscarea în totalitate sau în parte a bunurilor deţinute de o persoană condamnată pentru o infracţiune care este de natură să dea naştere, în mod direct sau indirect unui beneficiu economic. Un exemplu mai concis ar fi, dacă o persoană care este încadrată la o infracţiune care prevede cel puţin patru ani de închisoare va rămâne nu doar fără bunurile cu care a fost prins în flagrant, ci va fi deposedată de toate bunurile, care au fost obiectul material al infracţiunii.  La această directivă trebuie să adere, în maxim trei ani, toate statele membre U.E, legea europeană fiind mai importantă decât cea naţională.

Pe lângă sistemul organizat al vizitelor din Parlament, prin care în timp de două ore eşti informat cu tot ceea ce înseamnă Uniunea Europeană, am rămas impresionat de o idee care a fost materializată într-un schelet metalic cu mii de ramuri, înalt de peste 20 de metri. Ceea ce este impresionant, este faptul că dacă atingi oricare ramură, toate se vor mişca. Acesta reprezintă sistemul Uniunii Europene, şi anume, dacă un stat „se mişcă”, la un moment dat, toate se vor mişca.

Unitate în diversitate.

[nggallery id=829]

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI