FOTO, VIDEO| Părintele Doru Gheaja a însuflețit Alba Iulia de Ziua Națională „Horea, Cloșca și Crișan”. ”Din țara moților noi am venit” a răsunat în Cetatea Alba Carolina, în cinstea eroilor neamului
Părintele Doru Gheaja, „părintele cântecelor patriotice din România”, a cântat la Alba Iulia de Ziua Națională „Horea, Cloșca și Crișan”, în cadrul evenimentului desfășurat miercuri, pe esplanada Obeliscului din Cetatea Alba Carolina.
Preotul a vorbit despre importanța zilei sărbătorită în data de 2 noiembrie: ”În anul ’80 când am fost cooptat în Cenaclul Flacăra, de poetul Adrian Păuneascu, întâlnirea Cenaclului era aici, în fața Obeliscului și de aici mergeam la Catedrală și cântam ”Bat clopote cântând reîntregirea”, iar de acolo, la Casa de cultură sau stadion sau în altă parte din județ unde aveam spectacole.”
Părintele a povestit despre Nicolae Raț, care a construit biserica unde de mai bine de 37 de ani slujește și care a fost protopopul Albei Iulia. Înainte de execuția lui Horea, Nicolae Raț a fost chemat de acesta ca să-l spovedească pe acesta în celulă. După spovedanie, Raț a fost obligat de autorități să asiste la scoaterea din celulă și drumul spre Dealul Furcilor, unde au fost executați. Văzându-l pe Horea cum iasă cu greutățile la picioare și în lanțuri, Nicolae Raț s-a cutremurat și s-a desprin din rândul autorităților și s-a dus în fața eroului neamului spunându-i ”prin mine te sărută un neam întreg”, apoi l-a sărutat pe amandoi obrajii și a lăcrimat în fața lui.
Doru Gheaja a cântat ”Colo-n munții Țebei”, cântec semnificativ pentru momentul sărbătorit. A continuat cu ”Ardealule, pământ străbun” și ”În țara moților noi am venit”, alături de primarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleșa și a tuturor celor prezenți.
Fiu de preot, Doru Gheaja a călcat pe urmele tatălui îndeplinindu-i astfel părintelui său o mare dorinţă. Chemat în 1976, odată cu reînfiinţarea Episcopiei de Alba Iulia, să ajute la reorganizarea acestei episcopii, preotul Doru Gheaja slujeşte de ani buni în Parohia „Buna Vestire“ din centrul oraşului Alba Iulia.
De loc din judeţul Sibiu, preotul Doru Gheaja este un mare iubitor de muzică bisericească şi folclor. Înainte de preoţie, a fost cooptat în Ansamblul Regiunii Braşov, iar ulterior a intrat în Ansamblul profesionist de cântece şi jocuri „Mureşul“ din Târgu Mureş. „Am stat în acest ansamblu până în anul 1969. Poate mai rămâneam, dar tatăl meu a murit în anul 1968 şi am hotărât să plec de la Târgu Mureş şi să mă hirotonisesc, pentru că tata îşi dorea foarte mult să fiu şi eu preot“, povesteşte Doru Gheaja.
A ales preoţia, dar a rămas aproape de muzica populară, de folclor. În urmă cu trei decenii a fost descoperit de Adrian Păunescu care l-a cooptat în Cenaclul „Flacăra“. Ajutat de poet, Doru Gheaja este cel care a lansat cunoscuta piesă „Aşa-i românul“, culeasă din judeţul Sibiu, de pe Valea Hârtibaciului. „O cântau bătrânii din satul Chirpăr“, spune preotul. Ulterior, Adrian Păunescu i-a scris textul la cântecul „Colindul Apusenilor“, a cărei linie melodică este luată de preot de la priceasna „Simone spune-mi tu dacă mă iubeşti“.
„La început, Adrian Păunescu mi-a scris un alt text nu pentru «Colindul Apusenilor», ci «Colindul copiilor pentru pace», pe care l-am cântat vreo doi ani de zile în spectacolele Cenacului Flacăra. După aceea, Adrian Păunescu a schimbat textul şi i-a spus «Colindul Apusenilor», mai cunoscut sub denumirea de «Tu Ardeal», povesteşte Doru Gheaja.
A cântat la Chişinău alături de Tudor Gheorghe şi familia Teodorovici
Colaborarea cu Adrian Păunescu a continuat şi după 1990, când Cenaclul Flacăra s-a reluat sub denumirea „Totuşi iubirea“. Îşi aminteşte cu emoţie de anul 1992, atunci când a fost cu cenaclul la Chişinău, la sfinţirea statuii lui Ştefan cel Mare, unde a cântat alături de maestrul Tudor Gheorghe şi regretaţii Aldea şi Doina Teodorovici.
„Eram în centrul Chişinăului. Oficialităţile stăteau pe scaune, iar populaţia în picioare. Mi-a venit rândul să cânt cam pe când se întunecase. Mi-am zis că se potriveşte foarte bine momentului «Cântecul lui Ştefan». Când am început să cânt, mi s-a făcut pielea găinii, mi s-a ridicat părul pe mâini. În acel moment, autorităţile s-au ridicat în picioare, iar oamenii au îngenuncheat, au aprins făclii din ziare şi le mişcau în dreapta şi în stânga în ritmul melodiei“, povesteşte preotul.
La rugămintea marelui poet Grigore Vieru, a repetat cântecul de câteva ori. „Părinte, acest cântec trebuie să-l repeţi de mai multe ori, pentru că a fost imnul cu care basarabenii au câştigat Revoluţia – mi-a spus Grigore Vieru. A doua oară când l-am cântat, nu mai puteam să intru peste spectatori. Cântau ei“, spune Doru Gheaja.
Preotul a înregistrat de-a lungul timpului trei CD-uri: „Colinde“, „Pricesne“ şi „Tu Ardeal, străbun pământ“.
Secțiune Știri sub articolul principal

Știri recente din categoria Ştirea zilei
Coșmarul de la trecerea la nivel cu calea ferată de pe strada Mărășești din Alba Iulia: Achiziție directă pentru dirigenția de șantier în vederea modernizării unei străzi din zonă
Coșmarul de la trecerea la nivel cu calea ferată de pe strada Mărășești din Alba Iulia: Achiziție directă pentru dirigenția de șantier în vederea modernizării unei străzi din zonă Primăria Alba Iulia a declanșat vineri, 24 iulie 2026 procedura de achiziție directă de servicii de asistență tehnică – dirigenție de șantier în vederea realizării obiectivului […]
Păcănelele, interzise până la urmă și în Alba Iulia? O nouă încercare, în 30 iulie 2026
Păcănelele, interzise până la urmă și în Alba Iulia? O nouă încercare, în 30 iulie 2026 Un proiect de hotărâre care prevede interzicerea organizării și exploatării jocurilor de noroc pe raza Municipiului Alba Iulia, cu excepția jocurilor loto tradiționale aparținând Companiei Naționale “Loteria Română” SA, va intra la aprobare în ședința ordinară de joi, 30 […]
Exproprieri „pe bani mărunți”, corectate de instanță: Primăria iliberală din Alba Iulia, obligată să plătească aproape 200.000 de lei altor proprietari de care și-a bătut joc
Exproprieri „pe bani mărunți”, corectate de instanță: Primăria iliberală din Alba Iulia, obligată să plătească aproape 200.000 de lei altor proprietari de care și-a bătut joc Încă un caz de exproprieri pe ,,bani mărunți” în care Primăria Alba Iulia este obligată să plătească prețul real, adică o despăgubire de peste 24 de ori mai mare. […]








