FOTO-VIDEO: CONTESTAŢII cu DUIUMUL la FISC. Mii de oameni au primit de la ANAF decizii inexplicabile de impunere pentru plata CASS. Vezi CAZURI şi CE SPUN cei de la Finanţe

Mii de oameni se plâng că au primit acasă, prin poştă, decizii inexplicabile de impunere pentru plata CASS de la ANAF. Au format cozi la ghişeele de la Finanţe pentru a cere explicaţii, iar contestaţiile au fost cu duiumul. Spre exemplu, în judeţul Alba au fost distribuite prin poştă la locuitori mai bine de 40.000 de astfel de somaţii de plată, cele mai multe fiind în Alba Iulia, peste 16.000 de decizii de impunere. Majoritatea, fie cei care au lucrat în armată, casnici, ori cei cu conturi bancare care au avut venituri din dobânzi, chiar şi cei fără venituri care au luat bani pentru fier vechi sau cei care au conturi deschise în bănci pentru alocaţiile copiilor, au explicat că suma de pe somaţia primită este de 468 lei şi s-ar referi la venituri din investiţii pentru care se percep contribuţii la asigurările de sănătate, însă nu înţeleg nimic. Cei de la Finanţe spun că nu există excepţie de la plata datoriilor specificate în somaţii şi că singura modalitate la ora actuală este depunerea de contestaţii, în termen de 30 de zile de la primirea somaţiei.

*Decizii de impunere anuală pentru stabilirea CASS pentru militari

Unul dintre cazurile întâlnite marţi, la coada ce se formase la ghişeul Finanţelor din Alba, este al unui pensionar, fost angajat la Unitatea Militară de Aviaţie 01930, care spune că i-a venit în poştă o decizie de impunere anuală pentru stabilirea CASS cum că ar trebui să plătească 468 de lei şi nu îşi explică motivul, deoarece în 2012 era angajat şi plătea asigurarea de sănătate. Domnul Davidaş consideră că e o anomalie şi speră să se reglementeze cât mai repede problema.

*Somaţie de plată la ANAF, pentru venituri obţinute din dobânzi de la conturi bancare

Un alt caz „bizar”, putem spune, este cel al doamnei Silvia Mătrăiescu din Alba Iulia, căreia i-ar fi venit somaţie de plată pentru că a realizat „un profit” din dobânzi la un cont deschis în bancă, în anul 2012. Deşi este casnică şi nu are niciun venit, totuşi ar avea de plată, contribuţie la CASS, 468 de lei, sumă inexplicabilă pentru dânsa, care susţine că nu ar avea cum să fie atât, având în vedere că la vremea respectivă avea doar 300 de lei în cont. „Nemulţumirea mea este că nu am venitul atât cât mi-a socotit pe fiecare lună. Mi-a pus venit 80 de milioane pe an şi eu nu am atât. Să-mi calculeze pe ce am luat eu, nu pe suma pe care nu am primit-o. Eu nu lucrez, sunt casnică, nu am de unde da banii ăştia. M-a găsit cu contul deschis în bancă şi ce am luat dobândă. Sunt coasigurat cu soţul. Eu nu am lucrat nicăieri, nu am beneficiat de niciun venit. Nu e corectă legea asta”, a declarat Silvia Mătrăiescu.

*A luat bani pentru fier vechi şi s-a trezit cu somaţie de plată pentru CASS de la ANAF

O altă doamnă fără venituri, casnică, se numără printre cei „loviţi” de ANAF. Este vorba despre Maria Teodorescu care ne povesteşte că s-a „trezit cu un cadou de Anul Nou” în poştă de la ANAF. „Am primit o hârtie pentru anul 2012 şi nu ştiu de ce, pentru că eu nu lucrez niciunde, sunt casnică, bolnavă şi trăiesc din pensia părinţilor mei”, spune Maria. Totodată, aceasta îşi aminteşte că a dus fier vechi „ce a avut prin casă, prin curte” şi vrea să se lămurească dacă banii primiţi pe fierul vechi au legătură cu somaţia. Iar angajaţii de la ghişeu au lămurit-o, spunându-i clar că pentru fier vechi i-a venit somaţia de plată, însă nu îşi explică de ce totuşi suma de 468 de lei, când ea a dus fier „poate de 80 de lei într-o lună”. „Nu m-am dus zilnic cu fier vechi, deci nu îmi explic suma asta. Am rămas uimită”, spune Maria Teodorescu din cartierul Partoş, Alba Iulia.

Sunt şi cazuri în care persoanele casnice îşi plătesc contribuţia la CASS pentru eventuale probleme de sănătate. Spre exemplu, tot la coadă la ghişeul de la Finanţe, se afla o doamnă care a povestit că i-a venit o decizie de impunere anuală fiind obligată să plătească suma de 425 de lei pentru anul 2012 la CASS, deşi ea a plătit această sumă la momentul respectiv, având chitanţa doveditoare. Nici aceasta nu îşi explică somaţia şi a depus contestaţie.

*Plecată din România de mai bine de 20 de ani, s-a trezit cu somaţie de la ANAF pentru un cupon depus la PECO pentru care nu a primit nici măcar 1 leu!

În „tsunami-ul” de contestaţii de la AJFP Alba s-a aflat şi o nemulţumire exprimată de o doamnă plecată în Italia de mai bine de 20 de ani. Aflată în vizită de sărbători la părinţi, Mihaela Cergădean din Galtiu spune că „s-a trezit” în poştă cu o somaţie de plată de la ANAF de 468 de lei, pe care nu şi-o explică nicidecum, având în vedere faptul că ea a devenit între timp cetăţean italian şi toate contribuţiile şi le plăteşte acolo, în Italia. A fost lămurită de angajaţii AJFP Alba, care i-au spus că somaţia de plată i-ar fi venit pentru un cupon depus în anul 1995 la PECO. „Sunt în vizită la părinţi şi m-am trezit astăzi cu această somaţie de plată de la ANAF. Nu am nicio afacere. Ce noroc că sunt aici. Sâmbătă plec în Italia, că de luni încep serviciul. Părinţii mei sunt bătrâni, dacă vedeau aşa ceva se speriau. Nu am niciun venit, nicio afacere în România. Din 95 sunt în Italia. Am cetăţenie italiană şi acolo plătesc toate taxele, aici vin doar în vizită. Nu ştiu ce mi-a venit. O sumă de 468 de lei, dar de plătit, nu plătesc. Voi face contestaţie”, a declarat Mihaela Cergădean din Galtiu, care a venit să-şi petreacă Crăciunul cu părinţii, după 7 ani.

*Explicaţii de la AJFP Alba

Potrivit purtătorului de cuvânt al AJFP Alba, ec. Iulia Mireştean, „la nivelul judeţului Alba au fost emise aproape 48.000 de decizii de impunere pentru contribuţii de asigurări de sănătate. În municipiul Alba Iulia sunt puţin peste 16.000 de decizii. Acestea nu au fost emise salariaţilor sau pensionarilor cu pensii mai mici de 740 de lei, care prin lege sunt asiguraţi şi li se reţine CASS la locul de muncă sau prin pensie. Au fost emise pentru categorii de venituri prevăzute la art. 296 din Legea 571 – Codul de procedură fiscală. Aceste venituri sunt de tipul: investiţii financiare – pentru dobânzile bancare sau dividende acordate de SIF-uri. Chiar dacă SIF-urile nu comunică de obicei sumele nici personalor în cauză, le aduc la cunoştinţa organelor fiscale teritoriale. S-au mai emis decizii pentru premii şi câştiguri la jocuri de noroc, care sunt declarate de organizatori la Fisc. Mai pot fi alte surse, cum ar fi alte activităţi ocazionale desfăşurate de contribuabili. Categoriile vulnerabile care am înţeles că au primit astfel de decizii, în judeţ, identificate de instituţia noastră, sunt tineri aflaţi la studii, până la vârsta de 25 de ani sau chiar sub 18 ani, unele categorii speciale cum sunt militarii, ale căror salarii nu se comunică la organul fiscal; se adaugă cei ce au obţinut dividende şi cei cu sume foarte mici, pensionari sau persoane fără venituri. Aceste categorii de persoane, care se consideră nedreptăţite, dar şi cei în cazul cărora organele fiscale nu au avut posibilitatea să-i identifice, cum sunt militarii, ei nefiind în baza de date a Finanţelor, pot face contestaţii în termen de 30 de zile de la primirea deciziei, în baza articolului 205 din Ordonanţa 92/2003, republicată, Codul de procedură fiscală. Ei trebuie să ataşeze decizia şi să precizeze motivele pentru care contestă impunerea. Am fost şi noi sesizaţi, începând de ieri (n.r. luni, 5 ianuarie), în legătură cu aceste decizii… În cazul contractelor de prestări servicii, acestea nu trebuia să se regăsească pe liste deciziilor de impunere. Este posibil ca societăţile în cauză să nu fi bifat, la depunerea declaraţiei, categoria de venit corespunzătoare contractului de prestări servicii, să fi bifat „alte surse”. Mai trebuie precizat că deciziile nu s-au calculat şi nu s-au emis aici, la AJFP Alba. De aici datele s-au trimis la Unitatea de imprimerie rapidă, care are sediul la Rm. Vâlcea. A fost transmisă baza de date, pe baza declaraţiilor contribuabililor şi ale societăţilor. Desigur că toate cazurile sesizate de contribuabili au fost transmise la ANAF şi aşteptăm un răspuns.

Suma de 468 de lei, care apare în unele decizii, rezultă în baza procedurii de calcul a acestei contribuţii, reglementată printr-un ordin emis în august 2013. Din anul 2012 am preluat baza de date de la CAS Alba şi cine nu a obţinut venituri în acest an la nivelul salariului minim pe economie, ci doar venituri ocazionale, procedura prevede că suma se reîntregeşte la 700 de lei venitul lunar, cât a fost salariul minim pe economie în 2012; aplicat la întreg anul se calculează un venit de 8.400 de lei. Apoi, aplicând procentul de 5,5 la sută, cât este CASS, se obţine suma de 468 de lei, pentru întreg anul. Prin urmare, aşa cum am spus, cei nemulţumiţi, în baza art. 205 din Ordonanţa 92/2003 pot să depună o contestaţie în termen de 30 de zile de la primirea plicului. Sperăm să avem răspunsuri pozitive de la ANAF şi vă vom informa pentru a anunţa contribuabilii”.

*Statul câştigă sau pierde?

Aplicând astfel de măsuri, nu putem să nu ne întrebăm dacă, la urma urmei, va câştiga ceva statul din toată această… afacere, ori va pierde? Noi spunem că e foarte mare probabilitatea ca măsura fiscală să se lase cu pierderi. De ce? Pentru că: *părinţii nu le vor mai deschide conturi la bănci copiilor, pentru alocaţiile de stat primite… tot de la stat, la care se aplică CASS; asta deşi copiii sunt co-asiguraţi, dar e limpede că statul dă cu o mână şi ia cu două…; *cei ce mai au în conturi bani obţinuţi din dividende vor renunţa la acţiunile deţinute la SIF-uri, care nu s-au dovedit a fi prea profitabile, dimpotrivă…; *românii îşi vor retrage banii depuşi în cont, la bănci, pentru că la dobânda obţinută se aplică CASS; îşi vor păstra economiile la saltea, conduşi după principiul că „ce-i în mână nu-i minciună”. Până la urmă, inventiv cum e românul, se va găsi cu siguranţă o modalitate de a ocoli evidenţele fiscale. E posibil ca munca la negru să înflorească şi astfel toate eforturile statului de diminuare a acestui fenomen se vor dovedi zadarnice.

*Costuri uriaşe pentru o măsură aberantă

Un simplu calcul ne demonstrează că pentru cele 48.000 de decizii care au fost trimise prin poştă, în judeţul nostru, cu confirmare de primire, Fiscul a cheltuit 288.000 de lei, adică aproape 65.000 de euro. Cheltuielile au fost făcute, acum se aşteaptă colectarea… Dar în locul ei Fiscul se va alege cu un val de contestaţii venite din partea contribuabililor care s-au trezit datornici peste noapte. Şi trebuie să mai spunem un lucru. Ce este de fapt descentralizarea? O reală centralizare. Adică dacă ai o problemă, acum apelezi la factorii de decizie de la Broşav, apoi la cei de la Bucureşti. Până acum, noi, cei din judeţ, reclamam o problemă doar la Bucureşti… Prin urmare, unde-i descentralizarea?

 Alexandra MATEŞ, Adriana DURIGĂ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI