FOTO: Studiu privind dezvoltarea economiei sociale în Alba, realizat de Consiliul Judeţean Alba şi Asociaţia Filantropia Ortodoxă

Consiliul Judeţean Alba şi Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Iulia au realizat un studiu privind evoluţia şi dezvoltarea economiei sociale în judeţul Alba. Obiectivul urmărit în elaborarea documentului a fost acela de a identifica rolul autorităţilor publice în susţinerea sectorului economiei sociale, modalităţile concrete prevăzute de lege pentru sprijinirea structurilor de economie socială, impactul în comunitate al acestor structuri precum şi percepţia publicului faţa de implementarea proiectelor cu finanţare europeană. Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Parteneriat pentru integrare”, proiect care a presupus şi înfiinţarea a două structuri de economie socială.

Sectorul economiei sociale este un domeniu economic de interes şi cu potenţial de dezvoltare în judeţul Alba datorita faptului că în perioada 2014-2015, prin implementarea unui număr de 13 proiecte (conform informaţiilor furnizate de OIR POSDRU Centru), la nivelul judeţului Alba s-au înfiinţat în jur de 56 structuri de economie socială, dintre care 17 sunt asociaţii şi 39 de SRL-uri. Principalele domenii de activitate dezvoltate prin aceste structuri de economie sociale sunt:

– în domeniul serviciilor: construcţii, instalaţii de apă, sanitare; educative, recreative, de recuperare şi agrement; socio-medicale şi de îngrijire; turistice; întreţinere şi reparare auto; IT; arhivare, păstrare, conservare şi restaurare documente; transport rutier persoane şi mărfuri; de organizare târguri, expoziţii şi congrese, design specializat, de spaţii verzi şi peisagistică,

– în domeniul producţiei de produse: confecţionarea de articole de îmbrăcăminte pentru copii, adulţi şi animale de companie; fabricarea de parfumuri şi produse cosmetice şi terapeutice; panificaţie; confecţionarea de ambalaje din carton şi hârtie; fabricarea produselor din lemn, plută şi materiale vegetale.

Astfel pornind de la experienţa implementării proiectului, de la contactul direct cu actorii implicaţi în implementare (organizaţii, persoane din grupul ţintă, autorităţi locale, experţi) s-au conturat următoarele concluzii:

• Legislaţia privind economia socială stabileşte responsabilităţi pentru autorităţile locale şi instituţii publice cu privire la susţinerea şi dezvoltarea domeniului economiei sociale
• În absenţa normelor de aplicare a legii economiei sociale, aceste responsabilităţi au caracter generic şi asumarea lor rămâne la latitudinea fiecărei administraţii locale, în funcţie de resursele de care dispune, expertiza pe care o deţin şi disponibilitatea acestora de a se implica în susţinerea sectorului.
• Implementarea proiectelor de economie socială au generat un impact pozitiv în comunităţile în care s-au înfiinţat structuri de economie socială deoarece au creat locuri de muncă, au valorificat potenţialul local în ceea ce priveşte resursele materiale şi activităţile economice tradiţionale.
• Un alt element specific şi semnificativ a fost integrarea în muncă a persoanelor aflate în afara pieţei muncii şi care aveau şanse reduse de a se integra profesional fără sprijinul specializat acordat prin serviciile de consiliere şi formare profesională asigurate în cadrul proiectelor.

Referitor la percepţia publicului privind proiectele cu finanţare europeană, identificată în urma realizării unui sondaj de opinie în rândul beneficiarilor proiectului dar şi al membrilor comunităţii s-au desprins următoarele aspecte:

• Cetăţenii comunităţilor rurale deţin informaţii fragmentate şi incomplete despre sursele de finanţare care se adresează comunităţilor lor
• Sursele de informare cu privire la programele de finanţare sunt generice şi nu asigură informarea completă şi adaptată în conformitate cu cerinţele publicului
• Comunitatea asociază ideea de accesare a fondurilor europene în principal cu administraţiile locale şi judeţene
• Comunitatea are un grad mare de aşteptare faţă de autorităţile locale în ceea ce priveşte crearea de locuri de muncă prin intermediul proiectelor cu finanţare europeană.
• Comunitatea consideră ca soluţie de dezvoltare locală accesarea de fonduri nerambursabile.

Studiul a evidenţiat faptul că după încheierea perioadei de implementare, structurile de economie socială vor trebui să facă faţă în mod real cerinţelor pieţei de bunuri şi servicii pentru a-şi asigura sustenabilitatea şi pentru a se impune ca domeniu economic specific, depăşind etapa de pionierat pe care a traversat-o economia socială în perioada de finanţare europeană 2007-2013. Această perioadă de sustenabilitate va fi definitorie atât pentru cei implicaţi direct în acest moment în sectorul economiei sociale cât şi pentru cei interesaţi să se implice în viitor în dezvoltarea unor astfel de structuri, antreprenori şi persoane în căutarea unui loc de muncă.

Proiectul „Parteneriat pentru integrare” a fost implementat de Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Iulia ca beneficiar, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Alba. Proiectul a presupus înfiinţarea a două structuri de economie socială care au creat 19 locuri de muncă fiind angajate persoane din grupuri vulnerabile şi astfel contribuind la dezvoltarea durabilă a comunităţilor în care funcţionează. Proiectul „Parteneriat pentru integrare” este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul Major de Intervenţie 6.1. „Dezvoltarea economiei sociale”. (A.M.)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI