Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

27 octombrie 1687: Semnarea Tratatului de la Blaj. Imperiul Habsburgic obliga 12 orașe transilvane să primească la iernat trupele imperiale

Ziarul Unirea

Publicat

în

La 27 octombrie, în 1687, era semnat Tratatul de la Blaj, prin care Imperiul Habsburgic obliga 12 orașe transilvane să primească la iernat trupele imperiale.

În Transilvania, după domniile autoritare ale principilor Gabriel Bethlen și a celor doi Gheorghe Râkoczi, otomanii și-au impus fidelii începând cu Acațiu Barcsai, continuând cu Mihail Apafi (1661-1690). Acesta, preocupat de bunăstarea sa, lasă conducerea principatului în mâinile soției sale. Ana Bornemisza, femeie energică, și ale marii nobilimi.

Poarta otomană, impulsionată de ambițioșii viziri din familia Koprulu, intenționează să dea ovăz calului în pristolul de la Roma. în vara anului 1683, marele vizir «ara Mustafa începe marea campanie de cucerire a Vienei, după care ar fi urmat și atacul asupra Romei, centrul cvilizației apusene. în fața pericolului comun, alianța dintre Imperiul Habsburgic, Sfântul Scaun, Veneția și Polonia încearcă să stăvilească puhoiul otoman. Domnii români Șerban Cantacuzino, Gheorghe Duca și Mihail Apafi sunt obligați să participe la război în tabăra asediatoare. însă talentul și vitejia ducelui Carol de Lotharingia (Lorena) și ajutorul dat de regele Poloniei Ioan Sobieski înclină cumpăna victoriei în favoarea imperialilor și la 12 septembrie 1683 trufașa ordie otomană este înfrântă.

Elit - Gustul Desăvârșit

Victoria armatelor „Ligii Sfinte” a determinat partida germanofilă din Transilvania condusă de Mihail Teleki să înceapă tratativele cu împăratul Leopold I (1658-1705) încă din 1685. Diplomatul trimis de Curtea imperială din Viena, iezuitul Antide Dunod, a avut ca obiect participarea Principatului la coaliția antiotomană, respectând autonomia Transilvaniei, libertatea celor patru religii, evitarea amestecului în treburile Interne și revenirea la vechile granițe. Dunod avea sarcina de a încheia alianța între Transilvania și Țara Românească sub protecția împăratului și aderarea celor două țări la Liga Sfântă.

Stările transilvane (dieta) nu au fost de acord cu prevederile tratativelor, nici când Dunod a afirmat răspicat „Vreți, nu vreți, Majestatea sa tot vă va ocroti (Nolens volens proteget vos Sua Majestas)”, iar imperialii au recurs la presiuni militare.

Stările transilvane, prin acordul de la Dumbrăveni (noiembrie 1685), s-au oferit să plătească 100.000 taleri și să furnizeze mari cantități de alimente. Imperialii l-au trimis pe generalul Scheffenberg, care a zdrobit la Sibiu trupele transilvane ce apărau teritoriul.

În urma presiunilor militare imperiale a fost semnat la 28 iunie 1686, la Viena, numitul acord „hallerian” (după numele diplomatului austriac care a impus termenii tratativelor). Tratatul cuprindea 21 de prevederi. Primul punct preciza că împăratul ia Transilvania sub protecția sa, locuitorii obligându-se să lupte cu imperialii contra otomanilor. Al doilea punct prevedea că teritoriile luate de la otomani urmau să revină celor care le ocupau. Prin punctul 19 se impuneau garnizoane imperiale la Deva și Cluj, drept garanție pentru respectarea tratatului prin care vechile legături cu Poarta erau înlocuite cu suzeranitatea împăratului de la Viena. Așadar, pe lângă faptul că țara avea agentul său stabil la otomani, a fost trimis la Viena un consilier ca să anuleze prevederea ocupării Clujului și Devei. Dieta din Alba Iulia, în octombrie 1686, a votat pentru oștire bani și mari cantități de alimente. în februarie 1687, altă dietă, la Făgăraș, a votat și tributul de 70.000 taleri pe an pentru sultan, și așa țara a devenit tributară la două imperii. Otomanii sunt perseverenți în proiectele lor de cucerire, însă insuficienta pregătire nu le oferă șanse de izbândă.

În 1685 sunt înfrânți la Ersekujvâr, permițând imperialilor cucerirea unui vast teritoriu în Ungaria Superioară. în 1686 Buda este ocupată de habsburgi.
După marea bătălie de la Mohacs din 12 august 1687, unde marele vizir Suleiman fusese înfrânt categoric de ducele Carol și lăsase pe câmp opt mii de morți, două mii de prizonieri și alte două mii înecați în mlaștină, au fost ocupate relativ ușor mai multe cetăți și fortărețe (cu 161 de ani în urmă, un alt Suleiman, sultanul otoman supranumit Kanunî – Legiuitorul, tot într-o zi de august în 29, obținuse o mare victorie, iar în acele bălți se înecase independența Ungariei și își pierduse viața regele ungar).

Ducele Carol intenționează să ocupe Transilvania. După victoria de la Mohacs, ajunge în septembrie la Seghedin, unde lasă pedestrimea, și cu cavaleria trece Tisa, intrând în Transilvania. Apafi, pentru a cruța țara de ocupație, trimite deputați la Viena care se întorc cu răspunsul că dacă se va împotrivi, va fi vărsare de sânge. Atunci, principele trimite soli ducelui Carol, oferindu-i 100.000 taleri să nu intre cu armata în țară. Ofertele sunt respinse, armata germană înaintează. La 16 octombrie ajunge la Cluj.

Clujenii încearcă apărarea și închid porțile. în urma bombardamentului de artilerie, orășenii permit Intrarea lui Carol și a statului major. Oastea germană este repartizată prin țară, în cetăți și orașe. Delagații lui Apafi încearcă fără succes să inițieze tratative cu arhiducele Carol de Lorena. Apafi fuge de la reședința sa de la Ernot (Radnot, Iernut) la Sibiu. Carol înaintează cu trupele până la Blaj, iar el se oprește în castelul Cetatea de Baltă, la trei ore distanță.

Carol era iritat de aristocrația transilvană. însă fiind un om superior și-a înfrânt mânia. La 27 octombrie 1687, a fost încheiat Tratatul de la Blaj, numit și Tratatul ducelui Carol. Acesta consfințea, din ziua de 27 octombrie 1687, trecerea Transilvaniei în posesia Casei de Habsburg. Tratatul era redactat în limba latină și cuprindea două capitole (părți) și 34 de articole (puncte). Primele șase se refereau la țară și obligațiile către armata imperială, celelalte 28 la locuitori (principe, familia sa, dregători, nobili, populație).

În prolog se mulțumește lui Dumnezeu că ajutase armatele creștine confederate să obțină victorii strălucite asupra turcilor și locuitorii au scăpat din jugul otoman. Tratatul se încheie cu scopul salutar de a elibera populațiile creștine, între ducele Carol în numele Majestății Sale pe de o parte, cu principele Mihail Apafi și sfaturile țării pe de altă parte și prevede prin convenție condițiuni din care amintesc câteva.

Cap. 1. Punct 1 – Principele ține înăuntrul țării la iernat o parte din armata imperială care se va încartirui în douăsprezece cetăți și orașe: Sibiu, Cluj, Bistrița, Alba lulia, Sas-Sebeș, Orăștie (Szâszvăros), Oșorhei, Deva, Gherla, Șimleu (Somlyd), Monastur, Teiuș.
2-Țara va contribui cu alimente pentru armata imperială (grâu, făină, carne, vin, ovăz etc. etc.) și nutrețuri (pentru vite), lemne de foc, sare, lumină etc.
3-Se vor da în fiecare lună în cantitățile calculate de comisarul armatei.
4-700.000 florini renani în șapte rate între 15 noiembrie 1687-30 iunie 1688.
5-Toate numai din Transilvania proprie, nu din comitatele anexate de la Ungaria.
6-Condițiile de mai sus vor obliga pe duce să respecte cele 28 condiții specificate de țară amănunțit, prin consilierii apafiani și membrii dietei, care dovedesc o neîncredere și temere bătătoare la ochi, să nu fie înșelați și păcăliți.

Urmau 28 de prevederi despre țară.

Expresia: ”a fost înlocuit jugul de lemn otoman cu cel de fier austriac” (german) conține mult adevăr rațional (nu visceral).

Cronicarul maghiar Mihail Cserei cugeta: …Nimeni, niciodată, nici creștini și nici păgâni nu au ocupat mai ușor o țară ca atunci Transilvania, când fără o pocnitură de bici toți și-au plecat capul. Totuși, unii contemporani considerau tratatul ca un bun câștig pentru Transilvania. Țara era apărată de 27.000 de oșteni, al căror număr putea fi dublat în schimbul unor condiții moderate.

Principele Apafi a fost rănit de ducele Carol, prin faptul că acesta l-a alungat din Sibiu. După două zile de la încheierea Tratatului, a trimis pe generalul Scheffenberg să-l determine pe principe să părăsească orașul. Acesta nu a lăsat familia princiară nici să-și termine prânzul și în timp ce Apafi ieșea pe poarta Cisnădiei, mergând spre Făgăraș, trupele imperiale, în răpăit de tobe, intrau în Sibiu pe alte porți. Transilvania a fost împărțită în districte militare de austrieci. Orașele și fortărețele au fost ocupate fără rezistență. După ce-a văzut țara supusă atât de ușor, Carol a plecat lăsând la comandă doi generali renumiți.

Câțiva ani mai târziu, la 4 decembrie 1691, a intrat în vigoare documentul numit Diploma leopoldină. Acesta stabilea normele legale ale noii guvernări a Transilvaniei pentru 150 de ani. în vederea elaborării actului, sosise la Viena, la 8 septembrie, delegația ardeleană condusă de Nicolae Bethlen. Tratativele dintre doi membri ai consiliului imperial și generalul Caraffa, pe de o parte, și delegația ardeleană, de cealaltă parte, au fost încheiate la 16 octombrie, prin semnarea acordului care a fost ratificat la 4 decembrie 1691. Cuprindea 18 puncte și stabilea raporturile politice, economice și juridice ale Transilvaniei cu Imperiul Habsburgic. Principatul Transilvaniei era subordonat direct împăratului și beneficia de un statut special care confirma privilegii celor trei națiuni politice: maghiari, sași, secui (de Români nu se pomenea) și drepturile celor patru religii recepte: catolică, luterană, calvină, unitariană. Transilvania era obligată să verse în tezaurul imperial 50.000 taleri în timp de pace și 400.000 florini renani în timp de război.

A fost creată noua putere executivă în Transilvania, Guberniul, înființat la 9 aprilie 1692. Reprezenta organul executant al deciziilor Curții imperiale.
în 1694, Guvernul a înfruntat Cancelaria aulică cu membri aleși de imperiali.

Același cronicar maghiar Mihail Cserei nota: …Acesta (comandantul trupelor imperiale din Transilvania care avea puteri discreționare) a luat bâta din mâinile domnilor și i-a învățat să asculte de sunetul tobelor.

După intrarea în vigoare a Diplomei leopoldine. Curtea imperială nu mai discuta, ci dădea ordine, jugul de fier imperial se instaurase.

Sursa: independentaromana.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Opinii - Comentarii

Noutăți PENSII 2022: Cum se calculează pensia, vârsta de pensionare și pensia medie

BONTEA Alexandru

Publicat

în

Noutăți PENSII 2022: Cum se calculează pensia, vârsta de pensionare și pensia medie

După ani în câmpul muncii, în România, persoanele pot beneficia de pensie. Acesta poate fi ori pentru limita de vârstă, pentru pensie anticipată sau pensie anticipată parțial.

Citește și: Legea pensiilor 2022: Deciziile de pensionare ar putea suferi o modificare majoră

Persoanele care sunt născute după 1 iulie 1971, și care contribuie la sistemul public de pensii, trebuie să participe obligatoriu și la Pilonul II de pensii, un fond de pensii administrat privat.

Elit - Gustul Desăvârșit

Persoanele care s-au născut între 1 iulie 1961 și 1 iulie 1971 și care contribuie la sistemul public de pensii pot contribui opțional la un fond de pensii administrat privat.

În România există patru sisteme de pensii: pensia de stat (Pilon I), pensia privată obligatorie (Pilon II), pensia facultativă (Pilon III) și pensia ocupațională (Pilon IV).

Începând din 2018, contribuția obligatorie pentru Pilonul II este de 3,75% și se reține automat din salariul brut.

Vârsta de pensionare în România

Cu condiția îndeplinirii stagiului minim de cotizare în sistemul public de pensii, limita de vârstă pentru pensionare în 2022 este de 65 de ani în cazul bărbaților și de 63 de ani în cazul femeilor.

Menționăm, că în cazul femeilor vârsta de 63 de ani va fi atinsă treptat, prin eșalonare, până în 2030.

Mai exact, în lunile septembrie-octombrie, vârsta standard de pensionare în cazul femeilor va fi 61 de ani și 11 luni, iar începând din 2023 va fi 62 de ani, potrivit mmuncii.ro.

În momentul de față, toate pensiile, inclusiv cea pentru limita de vârstă, sunt reglementate de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Aceasta ar fi trebuit să fie înlocuită de Legea 127/2019 privind sistemul public de pensii, dar trecerea la noua legislație a pensiilor a fost amânată pentru 2023.

Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei cât și pentru bărbați, iar cel complet este de 35 de ani.

Cum se calculează pensia, în 2022

Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie, potrivit cpmb.ro.

Cuantum pensie = Punctaj mediu anual x Valoarea punctului de pensie

Punctajul mediu anual se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare.

Punctaj mediu anual = (Punctaj anual 1 + Punctaj anual 2 + … + Punctaj anual N) : N, unde N înseamnă numărul de ani ai stagiului complet.

Punctajul anual se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv:

Punctaj anual = (Punctaj lunar 1 + Punctaj lunar 2 + … + Punctaj lunar 12) : 12

Punctajul lunar se calculează prin raportarea salariului brut lunar la câştigul salarial mediu brut din luna respetivă.

Punctaj lunar = Câştig salarial brut lunar : Câştig salarial mediu brut lunar

Cea mai mică pensie în România în 2022

Potrivit legii nr. 118/2010, sintagma „pensie socială minimă garantată” s-a înlocuit cu sintagma „indemnizație socială pentru pensionar”

Cuantumul indemnizației sociale minime pentru pensionari stabilit pentru anul 2022 este de 1.000 de lei.

Pensia medie în România în 2022

În luna august 2022, pensia medie este de 1.776 de lei.

Începând din luna ianuarie 2022 și până în august, valoarea pensiei a crescut cu 5 lei.

De asemenea, pensia medie cu limită de vârsta în august 2022 este de 1.989 de lei.

În ceea ce privește pensia anticipată, valoarea medie este de 2.473 de leii

În cazul pensiei anticipate parțial, aceasta are este în medie 1.790 de lei.

Valoarea medie a pensiei de invaliditate și cea de urmaș pot fi consultate în documentul de la finalul articolului.

Cea mai mare pensie în România

În 2021, ce mai mare pensie din România depășea suma de 70.000 de lei, potrivit ministrului Muncii.

Noutăți privind pensiile în 2023

Începând de la 1 ianuarie 2023, guvernul condus de Nicolae Ciucă va mări pensiile, însă momentan nu a specificat niciun procent.

Marius Budăi, ministrul Muncii, a evitat să prezinte un procent, explicând că, potrivit legii, rata inflației cu care ar trebui indexate pensiile este cea din anul 2021.

Câți pensionari sunt în România

Raportat la datele publicate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) în 2021 și în 2022, numărul pensionarilor din România este în scădere.

Potrivit datelor, la finalul lunii martie 2022 erau 4.813.735 de pensionari, mai puțin cu 30.319 persoane, comparativ cu luna decembrie 2021 și cu 88.904 persoane comparativ cu perioada similară din 2021.

Sursa: stirileprotv.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

9 noiembrie: Ziua internaţională de luptă împotriva fascismului şi antisemitismului

Ziarul Unirea

Publicat

în

La data de 9 noiembrie, în fiecare an, este marcată Ziua internaţională de luptă împotriva fascismului şi antisemitismului.

Reţeaua europeană UNITED, care luptă împotriva naţionalismului, rasismului, fascismului şi susţine migranţii şi refugiaţii, organizează o campanie la nivelul Europei pentru comemorarea trecutului şi pentru a protesta faţă de formele contemporane de fascism şi antisemitism, potrivit http://www.unitedagainstracism.org. Numeroase organizaţii pot participa la organizarea de concerte sau conferinţe, la trimiterea de scrisori de protest către strategii politici sau la găsirea unor modalităţi de exprimare a opiniilor cetăţenilor pentru combaterea fascismului şi antisemitismului.

Reţeaua UNITED este susţinută de peste 560 de organizaţii din 48 de state europene, conform https://afvn.nl.

Elit - Gustul Desăvârșit

În urma preluării puterii de către nazişti în Germania, în 1933, evreii au fost supuşi unui tratament discriminatoriu, însoţit de acte de violenţă. În data de 9 noiembrie 1938, a fost declanşat un pogrom împotriva evreilor pe tot cuprinsul Germaniei naziste, moment care a intrat în istorie sub denumirea de „Kristallnacht” („Noaptea de cristal”). Declanşat la Berlin, pogromul a fost organizat de trupele de intervenţie rapidă ale liderului nazist Adolf Hitler. Pe teritoriul Germaniei naziste au fost incendiate sinagogi, au fost sparte geamurile magazinelor evreieşti, cioburile de cristal fiind împrăştiate pe străzi. Numeroşi evrei au fost agresaţi fizic, alţii ucişi, iar peste 30.000 au fost trimişi în lagărele de concentrare de la Dachau, Sachsenhausen, Buchenwald, Birkenau sau Auschwitz. ”Noaptea de cristal” a rămas în istorie drept debutul simbolic al Holocaustului. Peste 7.000 de magazine au fost distruse şi 200 de sinagogi au fost arse în Germania nazistă şi Austria de către grupurile de nazişti. Circa peste 200.000 de evrei au părăsit Germania, până în septembrie 1939, iar proprietăţile lor au fost confiscate de guvernul nazist, conform http://dayagainstfascism.eu şi www.unitedagainstracism.org.

În Germania şi în ţările europene care s-au aflat sub ocupaţie nazistă, rămăşiţele multor lagăre de concentrare şi centre de execuţie au fost transformate în muzee şi monumente pentru a reaminti generaţiilor următoare despre ororile create de regimul nazist. Chiar şi în ţările care nu au fost implicate în Holocaust, guvernele şi organizaţiile supravieţuitorilor au construit, de asemenea, monumente şi muzee. Printre aceste organizaţii se numără Yad Yashem, Autoritatea pentru Comemorarea Martirilor şi Eroilor Holocaustului, care a fost înfiinţată în 1953 la Ierusalim, printr-un act al Parlamentului israelian pentru comemorarea evreilor ucişi de nazişti.

La 10 octombrie 2005, a fost inaugurat, la Bucureşti, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”. Principalul obiect de activitate al institutului îl constituie cercetarea şi analizarea fenomenului Holocaustului, prin identificarea şi conservarea documentelor, publicaţiilor, din ţară şi din străinătate, privind Holocaustul şi constituirea unui depozit pentru păstrarea acestora, ca mărturii ale memoriei istorice a secolului al XX-lea. La 8 octombrie 2009, a fost inaugurat în capitală Memorialul Victimelor Holocaustului în România, un ansamblu aflat la intersecţia străzilor Anghel Saligny, Mihai Vodă, Ion Brezoianu şi Lipscani din Capitală. Ansamblul cuprinde o incintă memorială, două instalaţii cu pietre de mormânt desacralizate din cimitirele din Odessa şi Bucureşti, precum şi cinci sculpturi amplasate în jurul incintei centrale.

Sursa: agerpres.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Mesaje: La mulţi ani Mihai, Mihaela, Gabriel şi Gabriela!

Ziarul Unirea

Publicat

în

Mesaje: La mulţi ani Mihai, Mihaela, Gabriel şi Gabriela! Felicitări de Sfinții Mihail și GavrilUrări pentru Mihai și Gavril

În 8 noiembrie, îi sărbătorim pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. În această zi peste 1,3 milioane de români îşi serbează ziua de naştere. ziarulunirea.ro vă oferă mai jos mesaje, urări, sms-uri şi felicitări pe care poţi să le trimiţi celor care poartă numere Sfinţilor Mihail şi Gavril.

Mesaje de Sfântul Mihail și Gavriil pentru prieteni și familie

„Sper ca ziua numelui tău să îți aducă multe motive de a sărbătorii. La mulți ani, Mihai!”

Elit - Gustul Desăvârșit

„De ziua numelui tău cele mai frumoase dorințe să devină realitate. La multi ani, Gabriel!”

„Fie ca Sfinții ce te protejază să-ți aducă mult noroc, fericire și împliniri. Să ai o zi minunată!”

„Ziua numelui să-ți fie plină de realizari și să te bucuri mereu de orice lucru frumos din viața ta! La mulți ani, Gabi!”

Citește și: MESAJE de SFANTUL NICOLAE. URARI de Sfântul Nicolae. FELICITARI pe care le poți trimite prin SMS de SF Nicolae celor care își sărbătoresc onomastica

„Pentru că astăzi este o zi specială pentru tine, mă alătur și eu celor ce-ți doresc din adâncul sufletului numai bine. La mulți ani, Gabriela!”

„Dacă toată lumea îți dorește ca această zi să fie una minunată, eu iți urez ca toate zilele ce urmează să fie pline de bucurii și realizări și să îți umple sufletul de voie bună. La mulți ani, Mihai!”

„Trandafirii pe care i-ai adunat în cununa vieții tale, lasă-i astăzi să se împletească într-un buchet al implinirii. Fie ca florile iubirii să-ți împodobească viața și să-ți vezi împlinite toate dorințele. La mulți ani, Mihaela!”

„Gabriel(a) te felicit cu ocazia zilei de naștere și îți urez un cer senin, un soare strălucitor, fericire deplină și tot ceea ce este mai pur și mai luminos. Fie ca această sărbătoare să-ți aducă în dar realizarea tuturor visurilor.”

„Scumpă Mihaela, îți doresc să îți sărbătorești ziua numelui înconjurată de sănătate, fericire și de privirile pline de iubire ale celor dragi ție!”

„Îţi urez să ai o zi a numelui la fel de colorată precum aripile unui fluture, la fel de fericită precum cântecul privighetoarei şi la fel de frumoasă precum o gradină plină cu flori.”

“De Sfântul Mihail și Gavriil, fie ca cei dragi să te înconjoare cu caldura sufletelor lor într-o seară magică, iar fericirea să te ia în brațele ei în acest moment special!”

Mesaje religioase de Sfântul Mihail și Gavriil

Citește și: MESAJE de MOS NICOLAE. Urări de Moș Nicolae. Felicitări pe care pe care le poți trimite prim SMS de Moș Nicolae

„La mulți ani, de Sfinții Mihail și Gavriil! Să ai parte de multă sănătate, bucurii, împliniri și să te bucuri de această zi frumoasă mereu!”

„Îngerul Gavril, înger al Bunei Vestiri, să îţi călăuzească paşii Gabriel/Gabriela şi să ai parte de o zi la fel de frumoasă ca tine “La mulţi ani!””

„Arhanghelul Mihail, înger al adevărului şi al dreptăţii, să-ţi stea alături mereu, la bine şi la greu, să-ţi lumineze calea şi să-ţi arate destinul. La mulţi ani Mihai/Mihaela!”

„Azi fiind o mare sărbătoare, Sfinții Mihail și Gavriil și ziua numelui tău, primește din partea mea multe urări de bine, fericire, mult noroc și împlinirea tuturor dorințelor!”

„Fie ca din această zi Sfântă, în drumul lin al vieţii tale să răsară mereu câte-o rază de soare care să-ţi aducă fericire şi bucurie. Multă sănătate şi un sincer La mulţi ani!”

Citește și: Mesaje de Anul Nou 2023. Urari de Anul Nou 2023. Felicitari de Anul nou 2023. Mesaje de Revelion 2023. SMS de Anul Nou 2023

Alte mesaje ce pot fi transmise prin SMS

De Sf. Mihail si Gavriil, fie ca cei dragi sa te inconjoare cu caldura sufletelor lor intr-o seara magica, iar fericirea sa te ia in bratele ei in acest moment special!

De ziua ce-ti surade-n prag Si-i porti frumosul nume, Eu iti doresc tot ce-i mai drag Si mai frumos pe lume.

De ziua numelui tau, iti doresc ca toate lucrurile bune si frumoase sa te copleseasca si sa straluceasca in calea ta catre fericire. La multi ani!

De ziua numelui tau, iti doresc tot binele din lume, noroc, fericire si sanatate si sa ti se indeplineasca macar jumatate din dorintele pe care o sa ti le pui!

FIE CA SFINTII CE TE PROTEJEAZA SA-TI ADUCA MULT NOROC, FERICIRE SI IMPLINIRI.

La multi ani, de Sfintii Mihail si Gavril! Sa ai parte de multa sanatate, bucurii si impliniri cat cuprinde si sa te bucuri de aceasta zi frumoasa mereu!

La multi ani, dragul meu Mihai! Ziua numelui tau sa-ti fie luminoasa si fericita si sa te bucuri mereu de orice lucru frumos din viata ta!

O zi frumoasa si o viata plina de bucurii! La multi ani, Gabriel!

Citește și: MESAJE de SFANTUL IOAN. Urări de Sf Ion. Felicitări de Sfântul Ioan. Mesaje de „La mulţi ani” care pot fi trimis prin SMS de Sfântul Ioan Botezătorul

Scumpa Mihaela, iti doresc sa iti sarbatoresti ziua numelui inconjurata de sanatate, fericire si de privirile pline de iubire ale celor dragi tie!

Scumpa Gabriela, iti doresc sa iti sarbatoresti ziua numelui inconjurata de sanatate, fericire si de privirile pline de iubire ale celor dragi tie!

De Sf. Mihail si Gavriil, fie ca cei dragi sa te inconjoare cu caldura sufletelor lor intr-o seara magica, iar fericirea sa te ia in bratele ei in acest moment special!

Scumpa Mihaela, iti doresc sa iti sarbatoresti ziua numelui inconjurata de sanatate, fericire si de privirile pline de iubire ale celor dragi tie!

Ziua de 8 noiembrie a început a fi prăznuită în Biserică ca sărbătoare a îngerilor, în veacul al cincilea şi s-a răspândit repede în tot Răsăritul creştin. Vorbind despre îngeri, Biserica ne învaţă că sunt duhuri slujitoare, slugi credincioase lui Dumnezeu, trimişi de acesta să fie prieteni şi ocrotitori ai oamenilor.

La început toţi îngerii au fost buni şi înţelepţi. După încercarea la care i-a supus Dumnezeu, înainte de Facerea Lumii, o parte dintre ei, adică cei conduşi de Lucifer, s-au răzvrătit,

SFINŢII MIHAIL ŞI GAVRIIL. In popor, ziua de 8 noiembrie mai poarta si numele de “vara arhanghelilor”. Vremea in aceasta zi este mai calda decat ar trebui sa fie in aceasta perioada a lunii. Nu numai ca este pacat sa nu cinstesti vara arhanghelilor sau sa o petreci facand diverse treburi in gospodarie, se spune… Munca in aceasta zi este considerata a fi un semn de sfidare a puterii divine. Se crede ca cel care incalca aceasta traditie se va chinui mult in ceasul mortii sale. Pe langa aceasta zi calda, traditia spune ca intre sfintii Mihail si Gavriil si ziua de Craciun trebuie sa aiba loc si “vara iernii”, adica vreo 3-4 zile caldute si binevoitoare.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea