Rămâi conectat

Politică Administrație

FOTO: Studiu privind dezvoltarea economiei sociale în Alba, realizat de Consiliul Judeţean Alba şi Asociaţia Filantropia Ortodoxă

Publicat

în

sona 1Consiliul Judeţean Alba şi Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Iulia au realizat un studiu privind evoluţia şi dezvoltarea economiei sociale în judeţul Alba. Obiectivul urmărit în elaborarea documentului a fost acela de a identifica rolul autorităţilor publice în susţinerea sectorului economiei sociale, modalităţile concrete prevăzute de lege pentru sprijinirea structurilor de economie socială, impactul în comunitate al acestor structuri precum şi percepţia publicului faţa de implementarea proiectelor cu finanţare europeană. Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Parteneriat pentru integrare”, proiect care a presupus şi înfiinţarea a două structuri de economie socială.

Sectorul economiei sociale este un domeniu economic de interes şi cu potenţial de dezvoltare în judeţul Alba datorita faptului că în perioada 2014-2015, prin implementarea unui număr de 13 proiecte (conform informaţiilor furnizate de OIR POSDRU Centru), la nivelul judeţului Alba s-au înfiinţat în jur de 56 structuri de economie socială, dintre care 17 sunt asociaţii şi 39 de SRL-uri. Principalele domenii de activitate dezvoltate prin aceste structuri de economie sociale sunt:

sona 2– în domeniul serviciilor: construcţii, instalaţii de apă, sanitare; educative, recreative, de recuperare şi agrement; socio-medicale şi de îngrijire; turistice; întreţinere şi reparare auto; IT; arhivare, păstrare, conservare şi restaurare documente; transport rutier persoane şi mărfuri; de organizare târguri, expoziţii şi congrese, design specializat, de spaţii verzi şi peisagistică,

Elit - Gustul Desăvârșit

– în domeniul producţiei de produse: confecţionarea de articole de îmbrăcăminte pentru copii, adulţi şi animale de companie; fabricarea de parfumuri şi produse cosmetice şi terapeutice; panificaţie; confecţionarea de ambalaje din carton şi hârtie; fabricarea produselor din lemn, plută şi materiale vegetale.

Astfel pornind de la experienţa implementării proiectului, de la contactul direct cu actorii implicaţi în implementare (organizaţii, persoane din grupul ţintă, autorităţi locale, experţi) s-au conturat următoarele concluzii:

  • Legislaţia privind economia socială stabileşte responsabilităţi pentru autorităţile locale şi instituţii publice cu privire la susţinerea şi dezvoltarea domeniului economiei sociale
  • În absenţa normelor de aplicare a legii economiei sociale, aceste responsabilităţi au caracter generic şi asumarea lor rămâne la latitudinea fiecărei administraţii locale, în funcţie de resursele de care dispune, expertiza pe care o deţin şi disponibilitatea acestora de a se implica în susţinerea sectorului.
  • Implementarea proiectelor de economie socială au generat un impact pozitiv în comunităţile în care s-au înfiinţat structuri de economie socială deoarece au creat locuri de muncă, au valorificat potenţialul local în ceea ce priveşte resursele materiale şi activităţile economice tradiţionale.
  • Un alt element specific şi semnificativ a fost integrarea în muncă a persoanelor aflate în afara pieţei muncii şi care aveau şanse reduse de a se integra profesional fără sprijinul specializat acordat prin serviciile de consiliere şi formare profesională asigurate în cadrul proiectelor.

Referitor la percepţia publicului privind proiectele cu finanţare europeană, identificată în urma realizării unui sondaj de opinie în rândul beneficiarilor proiectului dar şi al membrilor comunităţii s-au desprins următoarele aspecte:

  • Cetăţenii comunităţilor rurale deţin informaţii fragmentate şi incomplete despre sursele de finanţare care se adresează comunităţilor lor
  • Sursele de informare cu privire la programele de finanţare sunt generice şi nu asigură informarea completă şi adaptată în conformitate cu cerinţele publicului
  • Comunitatea asociază ideea de accesare a fondurilor europene în principal cu administraţiile locale şi judeţene
  • Comunitatea are un grad mare de aşteptare faţă de autorităţile locale în ceea ce priveşte crearea de locuri de muncă prin intermediul proiectelor cu finanţare europeană.
  • Comunitatea consideră ca soluţie de dezvoltare locală accesarea de fonduri nerambursabile.

capalna 1Studiul a evidenţiat faptul că după încheierea perioadei de implementare, structurile de economie socială vor trebui să facă faţă în mod real cerinţelor pieţei de bunuri şi servicii pentru a-şi asigura sustenabilitatea şi pentru a se impune ca domeniu economic specific, depăşind etapa de pionierat pe care a traversat-o economia socială în perioada de finanţare europeană 2007-2013. Această perioadă de sustenabilitate va fi definitorie atât pentru cei implicaţi direct în acest moment în sectorul economiei sociale cât şi pentru cei interesaţi să se implice în viitor în dezvoltarea unor astfel de structuri, antreprenori şi persoane în căutarea unui loc de muncă.

Proiectul „Parteneriat pentru integrare” a fost implementat de Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Iulia ca beneficiar, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Alba. Proiectul a presupus înfiinţarea a două structuri de economie socială care au creat 19 locuri de muncă fiind angajate persoane din grupuri vulnerabile şi astfel contribuind la dezvoltarea durabilă a comunităţilor în care funcţionează. Proiectul „Parteneriat pentru integrare” este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul Major de Intervenţie 6.1. „Dezvoltarea economiei sociale”. (A.M.)


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Politică Administrație

Comunicat de presă| PSD susține Cupru Min Abrud! 43 de milioane de lei pentru investiții și susținerea producției!

Publicat

în

Comunicat de presă| PSD susține Cupru Min Abrud! 43 de milioane de lei pentru investiții și susținerea producției!

În ședința de astăzi, Guvernul a aprobat Memorandumul inițiat de Ministerul Economiei, prin care Cupru Min Abrud să beneficieze de un procent de 50% vărsăminte la bugetul de stat, reprezentând dividende din profitul realizat în anul 2021, pentru a asigura sursa proprie de finanţare a investiţiilor şi de susţinere a producţiei. Astfel, 43 de milioane de lei vor fi alocate pentru optimizarea proceselor de producție și pentru obținerea unui concentrat de cupru de calitate mai bună.

Ministrul Economiei, social-democratul Florin Spătaru, se ține de cuvânt și așa cum a promis a promovat Memorandumul pentru repartizarea a 50% din profitul Cupru Min pentru susținerea producției și a investițiilor de care are nevoie compania.

În calitate de parlamentar al județului Alba voi susține solicitările și necesitățile oamenilor de aici și voi fi mereu alături de ei. La ambele vizite ale ministrului PSD, Florin Spătaru, am promis că vom fi alături de angajați, de companie și de comunitățile locale.

Elit - Gustul Desăvârșit

Prin promovarea Memorandumului a fost aprobată o derogare de la OG nr. 64/2001 care prevede ca societățile și companiile cu capital majoritar sau integral de stat să verse 90% din profitul pe 2021 la bugetul de stat. Prin prezentul act normativ, Guvernul a aprobat ca Societatea Cupru Min SA să verse un procent mai mic de 90%, dar nu mai puțin de 50% din profitul companiei către bugetul de stat.

Ministerul Economiei a anunțat că Planul de management al Cupru Min prevede o serie de proiecte de investiții, precum lucrări de supraînălțare baraj iaz decantare Valea Șesei de la cota 705 mdM la cota 710 mdM, proiectarea, achiziția, montajul și punerea în funcțiune a unei linii noi de flotație care să prelucreze o cantitate de cca 500-600 t/h, cu o eficiență tehnologică de minim 82% și achiziție de utilaje de mare capacitate pentru exploatarea carierei de cupru.

Deputat PSD Alba, Tuhuț Radu-Marcel


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Politică Administrație

Premierul Nicolae Ciucă anunță memorandumul prin care CupruMin are banii necesari pentru investiții și locuri de muncă: Ce lucrări vor fi finanțate

Publicat

în

Premierul Nicolae Ciuca anunța memorandumul prin care CupruMin are banii necesari pentru investitii și locuri de munca: Ce lucrări vor fi finanțate

Premierul Nicolae Ciucă se ține de cuvânt. Azi, domnia sa a informat că guvernul a aprobat Memorandumul pentru repartizarea a 50% din profitul societății din Apuseni.

Suma rezultă din profitul realizat în anul 2021, pentru a asigura sursa proprie de finanţare a investiţiilor şi de susţinere a producţiei. Guvernul a acordat această derogare în cazul Cuprumim, urmare a vizitei premierului Nicolae Ciucă în Apuseni, ocazie cu care managementul companiei, președintele CJ Alba, Ion Dumitrel și vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Roman, au insistat pe nevoia de retehnologizare, ceea ce înseamnă locuri de muncă noi și creșterea producției. În cazul altor companii cu capital de stat, 90% din profit a fost direcționat spre bugetul de stat.

Elit - Gustul Desăvârșit

Din acești bani vor fi finanțate: lucrări de supraînălțare baraj iaz decantare Valea Șesei, achiziția, montajul și punerea în funcțiune a unei linii noi de flotație care să prelucreze o cantitate de cca 500-600 t/h, cu o eficiență tehnologică de minim 82% și achiziție de utilaje de mare capacitate pentru exploatarea carierei de cupru.

Ing. Tiberiu Rațiu, director general CupruMin


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Politică Administrație

Comunicat de presă| Beniamin Todosiu (deputat USR): „Performanța” Guvernului PNL-PSD-UDMR: A ratat prima tranșă din PNRR și riscă să piardă miliarde de euro

Publicat

în

Beniamin Todosiu (deputat USR): „Performanța” Guvernului PNL-PSD- UDMR: A ratat prima tranșă din PNRR și riscă să piardă miliarde de euro

Guvernul PNL-PSD-UDMR își demonstrează tot mai mult incompetența, iar activitatea dezastruoasă a Coaliției Sărăciei riscă să coste România miliarde de euro, bani europeni.

Cea mai nouă „performanță” a Executivului condus de generalul Ciucă este RATAREA primei tranșe din Planul Național de Redresare și Reziliență. Comisia Europeană a anunțat oficial că prima cerere de plată, depusă de România pentru PNRR, în valoare de 2,6 miliarde de euro, NU VA FI APROBATĂ, iar evaluarea a fost prelungită până în luna septembrie. Guvernul spera ca această primă transă să intre până la finalul lunii iulie, ceea ce ar fi fost o gură de oxigen pentru economia românească aflată în criză.

Cu alte cuvinte, Guvernul PNL-PSD-UDMR dă încă o dovadă de amatorism și delăsare, pentru că nu își îndeplinește jaloanele impuse pentru prima tranșă de fonduri europene. Situația este îngrijorătoare, deoarece aceste jaloane erau cele mai simple impuse în Planul Național de Redresare și Reziliență, iar, dacă PNL și PSD s-au încurcat la acestea, devine dramatic pentru celelalte seturi de jaloane.

Elit - Gustul Desăvârșit

Anul acesta, din PNRR, România ar fi putut primi în jur de 10 miliarde de euro, bani care ar fi putut intra în investiții, în condițiile în care economia țării e sufocată de deficitul bugetar și de inflație.

Situația este cu atât mai gravă cu cât Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene susține că această amânare vine la solicitarea Guvernului României și nu a Comisiei Europene, pentru că în regulament nu există posibilitatea ca Bruxelles-ul să ceară o asemenea amânare. E mai mult decât o dovadă că Guvernul nu și-a făcut treaba și România riscă să piardă o mare parte din banii alocați ca stat membru pentru redresare și reziliență. Această amânare pune în pericol și cea de-a doua cerere de plată pe care, potrivit regulamentului, România o poate depune în decursul acestui an.

Ce face în acest timp Guvernul PNL-PSD-UDMR? Cum îi stă bine unui guvern mafiot, pregătește un nou tun din banii publici. După ce a crescut taxele, e timpul să sifoneze noii bani care se adună la buget.

Guvernul Ciucă a aprobat recent o nouă schemă de ajutor de stat în valoare de 300 de milioane de euro pe care îi vor aloca către 30 de firme. Acești bani nu provin din surse externe, de la Uniunea Europeană, ci sunt 100% din taxele și impozitele românilor. Probabil că, în culisele celor trei partide politice, au fost și alese deja cele 30 de firme norocoase, care vor primi ajutorul de stat. Vor fi, ca de fiecare dată, firmele băieților deștepți, înșurubați politic și care cotizează la pușculițele de partid.

Beniamin Todosiu

Deputat USR de Alba


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare