FOTO | Radu Stanca, reper cultural în viața Sebeșului natal: Tinerii l-au omagiat cu poezie și muzică
Radu Stanca, reper cultural în viața Sebeșului natal: Tinerii l-au omagiat cu poezie și muzică
În cadrul unei serate culturale, Radu Stanca a fost omagiat la Sebeș, alături de tinerii din Asociația „Laudă semințelor…” coordonată de Bogdan Turcu, care au prezentat momente poetice și muzicale. La eveniment a fost prezentă Anca Sârghie, critic și istoric literar, eseist, memorialist, publicist, teatrolog, care a oferit publicului tânăr informații valoroase referitoare la biografia și opera lui Radu Stanca.
Atmosfera a fost completată de prof. Alexandra Pamfilie, care a interpretat piesa muzicală „Frunzele”, inspirată de unele din cele mai frumoase versuri ale liricii românești.
În cadrul evenimentului găzduit de Centrul Cultural „Lucian Blaga”, organizat în parteneriat cu Asociația „Laudă semințelor…”, au fost premiați câștigătorii concursului de poezie organizat în memoria scriitorului născut la Sebeș, în urmă cu 105 ani.
Citește și: 5 martie 2025 | Serată culturală la Sebeș: Poezia lui Radu Stanca, muzică și artă

Concursul destinat tinerilor, aflat la cea de-a doua ediție, a avut următoarele rezultate:
Premiul I: Cimporescu Anemona
Premiul al II-lea: Filimon Ana Andreea
Premiul al III-lea: Aloman Maria
Mențiuni: Sas Alexandra Maria și Albu Isabel Maria
Radu Stanca s-a născut la 5 martie 1920 la Sebeș, într-o familie cu frumoase tradiții intelectuale. Absolvent al Facultății de Litere și Filozofie a Universității din Cluj a fost numit, în 194,3 asistent la catedra de Filosofia Culturii condusă de Lucian Blaga, post pe care l-a ocupat doar un an (încă de pe atunci, fiind amenințat de o boală nemiloasă).
În 1943 s-a înființat și Cercul Literar de la Sibiu, la care Radu Stanca a fost considerat întotdeauna inițiatorul atmosferei de particulară efervescență spirituală și artistică. În 1945 a apărut „Revista Cercului Literar”, în care Radu Stanca și-a publicat o parte din creația poetică și eseistică. Atras și de teatru, deopotrivă actor și regizor, el a devenit animatorul principal al unei trupe de amatori din care, în 1948, s-a înființat Teatrul de Stat din Sibiu. Timp de peste un deceniu, Radu Stanca a fost prim regizor al acestui teatru, care sub conducerea sa a ocupat un loc de frunte printre teatrele din Transilvania.
În 1951, Radu Stanca s-a căsătorit cu actrița Dorina Ghibu – Doti, iar trei ani mai târziu i s-a născut unicul fiu – Barbu.
A avut diverse colaborări la revistele „Tribuna”, „Steaua”, „Contemporanul”, „Teatrul”, atât cu poezie, cât și cu articole inspirate și inovatoare despre artele spectacolului. Piesa în manuscris „Dona Juana” a primit, în 1947, premiul „Sburătorul”.
În toamna anului 1961 a fost numit prim regizor al Teatrului Național din Cluj. Deși bolnav, a reușit să pună în scenă piesele „D-ale carnavalului”, în februarie, și „Unchiul Vania”, în noiembrie. Boala i s-a agravat, iar la 26 decembrie 1962, Radu Stanca s-a stins din viață la numai 42 de ani.
Dramaturg, eseist, autor de aforisme și regizor de prestigiu, dar mai ales poet, Radu Stanca s-a stins atât de timpuriu, fără a fi trăit satisfacția de a-și vedea opera literară publicată. I-au apărut postum: volumul „Versuri” (1966), „Teatru” (1968, cuprinzând cinci piese din cele cincisprezece pe care le-a scris) volumul „Acvariu” (1971) „Poezii” (1973). Din teatrul său, amintim și legende dramatice: „Secera de aur” și „Povestea dulgherului și a preafrumoasei sale soții”.
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Cultură Educație
Foto | Un stilus roman, martor al scrisului antic, exponatul lunii noiembrie la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia
Un stilus roman, martor al scrisului antic, exponatul lunii noiembrie la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia Un stilus roman, piesa propusă pentru a fi exponatul lunii noiembrie 2026 la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia a fost descoperită prin cercetare arheologică preventivă efectuată în zona vestică de extindere a Cimitirului Municipal (Maieri) […]
De la Noul Testament de la Bălgrad la nunțile princiare: 400 de ani de istorie, descoperiți în două noi expoziții la Palatul Principilor
De la Noul Testament de la Bălgrad la nunțile princiare: 400 de ani de istorie, descoperiți în două noi expoziții la Palatul Principilor Știati că prima traducere integrală a Noului Testament tipărită în limba română a apărut la Alba Iulia, în 1648 și că un exemplar original poate fi admirat acum la Palatul principilor din […]
Mircea Vintilă, invitat special la Alba Folk „Poezie pe muzică”, ediția 2026: Când va avea loc evenimentul
Mircea Vintilă, invitat special la Alba Folk „Poezie pe muzică”, ediția 2026: Când va avea loc evenimentul Muzica folk revine în prim-plan la Alba Iulia! Casa de Cultură a Studenților organizează vineri, 30 octombrie 2026, de la ora 18:30, cea de-a treia ediție a evenimentului „Alba Folk – Poezie pe muzică”, care aduce pe aceeași […]
