FOTO O bisericuță de lemn din Munții Apuseni, veche de peste 250 de ani, va fi restaurată cu bani din timbrul monumentelor istorice

O bisericuță de lemn din Munții Apuseni, veche de peste 250 de ani, va fi restaurată cu bani din timbrul monumentelor istorice

O biserică de lemn din Munții Apuseni, veche de peste 250 de ani, va fi restaurată printr-un proiect finanțat de Institutul Național al Patrimoniului.

Proiectul a fost declarat câștigător la selecția dosarelor depuse pentru finanțare din fondul Timbrul Monumentelor Istorice, sesiunea octombrie – decembrie 2023. Bisericuța din Munții Apuseni este monument istoric și datează dinainte de anul 1780. Valoarea proiectului de restaurare se ridică la 160.560 de lei.

Din punct de vedere administrativ, urmează realizarea proiectului tehnic și, ulterior, contractarea lucrărilor. Biserica monument istoric Sartăș, cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh”, este așezată în cimitir, pe deal, în partea de nord-est a satului. Are o formă plăcută și armonioasă, grație proporțiilor și formei acoperișului, din care se înalță clopotnița cu foișor în console și coif ascuțit.

Fundația bisericii este făcută din piatră, pereții din lemn, exteriorul cu pereții tencuiți, acoperișul este din tablă neagră vopsită. Data construcției nu se poate preciza deoarece documentele nu s-au păstrat, dar după inscripția legată de pictură se poate deduce că a fost construită înainte de 1780. Cu prilejul renovărilor, a măririi părții de vest, cu noua intrare, a înlocuirii ancadramentelor, a dispărut și inscripția de ridicare a bisericii.

Interiorul bisericii este decorat cu pictură murală realizată în două etape. Cea mai veche este pictura naosului, datată prin următoarea inscripție plasată deasupra ușii dintre naos și pronaos: „Zugrăvitu-s-au această biserică în anul 1780, luna lui noiembrie 7 zile și s-au plătit meșterilor din cheltuiala Sfintei biserici din iclejie. De Gheorghe sin Iacovici zugrav i Ciungar Toader i Daniil Telea, 1780”. Autorii ansamblului mural au pictat conform unei scheme iconografice de tradiție postbrâncovenească, specifică Transilvaniei.

Potrivit cercetărilor istorice, icoanele împărătești au fost pictate doar de Gheorghe, fiul lui Iacov, fără participarea lui Toader Ciungea. Ele înfățișează pe Maica Domnului cu pruncul Isus, Pantocrator, Sf. Nicolae și pogorârea Sf. Duh. Primele trei sunt semnate în 1782, iar icoana cu hramul datează din 1783. Pictura icoanelor împărătești, cu fondul de aur în relief bogat decorat cu volute și butoni este influențată de pictura de factură occidentală.

O altă etapă de lucru la decorarea bisericii o reprezintă pictura altarului, executată, conform inscripției: „ … de Nicolae Cuc din Lupșa, cu cheltuiala a tot satu”, ca și cea pronaosului, din 1827, la care colaborează cu un alt pictor local al vremurilor, Nicolae Hisem.

FOTO: Florin Mircea Țețcu

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---