Cărțile de identitate ale românilor vor fi modificate în perioada care urmează. Astfel, vei găsi în buletin mai multe date relevante care, în condiții uzuale, au chiar potențialul de a-ți salva viața.

La momentul de față, în buletinele aflate în circulație în România, găsești o serie stufoasă de date, dar niciuna din spectrul medical. În mare parte, vorbim de numele și prenumele titularului, sexul, cetățenia și Codul Numeric Personal. Acestora și se va adăuga grupa sanguină și factorul Rh, după cum se arată într-un proiect legislativ care s-a bucurat deja de un raport favorabil din partea comisiilor și urmează să ajungă la primul vot din Parlament.

Ce spune legea despre cărțile de identitate, ce se schimbă

Informațiile actuale din cărțile de identitate au fost definite în urmă cu aproximativ 18 ani prin intermediul OUG 97/2005, privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români. Proiectul legislativ disponibil la această adresă își propune să adauge noi informații ce vor apărea în actele de identitate.

O carte de identitate simplă, în conformitate cu OUG 97/2005, are în prezent următoarele înscrisuri:

-numele și prenumele titularului;
-sexul;
-cetățenia titularului;
-data nașterii titularului;
-semnătura olografă a titularului;
-imaginea facială a titularului;
-CNP-ul;
-adresa de domiciliu a titularului.

În cazul cărții electronice de identitate, pe lângă datele menționate mai sus inscripționate pe buletin, pe cipul din interior vor fi integrate:

-datele din formatul tipărit;
-prenumele părinților titularului;
-locul nașterii titularului;
-certificate pentru autentificare sau semnătură electronică și, după caz, certificate pentru semnătură electronică calificată;
-datele biometrice ale titularului, constând în imaginea facială și, după caz, imaginile impresiunilor papilare a două degete.

Cum vor arăta noile buletine

Potrivit noului proiect legislativ ce urmează să ajungă la Senat pentru primul vot din Parlament, datele cu caracter personal menționate mai sus vor fi completate de grupa sanguină și de factorul Rh.

Măsura este necesară, potrivit inițiatorilor, deoarece “cunoașterea de către personalul medical a grupei sanguine și a factorului Rh este esențială nu numai pentru victimele accidentelor rutiere, ci și în cazul bolnavilor cu diferite afecţiuni care se prezintă sau sunt aduși la unitățile de primiri urgenţe în stare de inconștienţă/ imposibilitate de colaborare sau chiar fără aparținători”.

Cu alte cuvinte, acele detalii aparent neimportante au potențialul cât se poate de autentic de a salva vieți în multe circumstanțe, mai ales într-o țară precum România unde accidentele de anvergură sunt la ordinea zilei. Rămâne să vedem dacă inițiativa va trece de votul Parlamentului, înainte să fie promulgată de președinte și publicată în Monitorul Oficial.

Sursa: playtech.ro

Percheziții DNA la ISCTR Cluj într-un dosar de luare de mită: Ispectoratul are ca arie de responsabilitate și judeţul Alba

În cursul dimineții de miercuri, 4 octombrie, șeful Inspectoratului de Stat pentru Controlul Transportului Rutier (ISCTR) Cluj a fost ridicat de procurorii DNA, fiind suspectat de luare de mită, scrie G4media.

Conform ultimei declarații de avere depuse, Bogdan Durlea deține o casă, împreună cu soția sa, în Borșa, de 110 mp, cumpărată în anul 2022 și un teren intravilan de 395 mp în Baia Mare, achiziționat tot în anul 2022.

Soția sa mai are două case și un apartament în Borșa, primite donație, și un apartament cumpărat în 2008 în Cluj-Napoca.

De asemenea, aceasta mai are un teren intravilan de aproximativ 1500 de mp cumpărat în anul 2014, în Borșa, un alt teren intravilan în Borșa de 255 mp și alte două terenuri agricole de aproximativ 20.000 de mp, tot în Borșa, dobândite prin donație.

Bogdan Durlea are în garaj două mașini, un Opel din 2010 și un Audi din 2015, dar și o motocicletă din 2021.

Nu are conturi bancare sau bijuterii trecute în declarația de avere, în schimb are două credite scadente unul în 2049, de aproximativ 400.000 de lei, și unul în 2027 de 25.000 de lei.

Bogdan Durlea a câștigat în 2022, în calitate de Inspector Șef Teritorial la ISCTR suma de 72.191 lei, iar soția sa, comisar ANPC, suma de 53694 lei.

Din 2014 până în 2021, Bogdan Durlea a fost director al sucursalei Baia Mare a companiei de stat Conversmin.

Noua lege a pensiilor 2024: Unele pensii se vor majora cu 30%. Cum se calculează punctajul

Potrivit noilor formule de calcul propuse în proiectul de lege aflat în lucru la Guvern, pensiile ar trebui să crească în ansamblu cu 16%, a declarat fostul președinte al Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), Doina Pârcălabu, la Antena 3.

Citește și: Pensii 2023: Când intră banii pe octombrie și cine va primi până la 1.000 de lei în plus la pensie

Surpriza este că sunt pensii care cresc și cu peste 30%, fără indexarea cu rata inflației. Calculele au fost făcute de mai mulți specialiști pornind de la noua formulă de calcul de la pensii, conform sursei citate.

„Vedem că unele pensii vor crește și cu un procent de 30%, altele cu alte procente, și unele nu ar trebui să crească, pornind de la numărul total de puncte. Conform principiului că niciun venit nu trebuie să fie diminuat, atunci acele pensii vor rămâne la cuantumul actual”, a declarat Doina Pârclălabu.

Citește și: Vechime în muncă 2023: Contribuția la sistemul public de pensii, MAJORATĂ de la 1 octombrie. Cine poate cumpăra vechime pentru pensionare

Astfel, bărbaților le crește pensia mai mult pe această lege pentru că ei au avut, prin această formulă de determinare a punctajului, stagiul complet de cotizare care a plecat de la 30 de ani.

În funcție de anul pensionării

Conform noilor calcule, persoanele care s-au pensionat între anii 2001 și 2008, vor înregistra creșteri de pensii cu procente în 20 și 20,67%. Acest lucru este calculat în funcție de luna și anul nașterii și luna și anul pensionării.

Cei născuţi între ianuarie-martie 1944 şi sunt pensionaţi între ianuarie şi martie 2007, pot ajunge la 24% creştere (pentru că la stagiul de cotizare – la trei luni se mai adăuga o lună).

Citește și: O nouă lege a pensiilor din ianuarie 2024. Majorarea pensiilor diferențiat: Pensiile mici indexate cu un procent mai mare

Persoanele născute între iulie și septembrie 1946 și pensionate între lunile ianuarie- iulie 2010, ar putea înregistra creșteri de pensie de până la 30%.

Femeile pot primi 12% în plus

În toamna anului 2010 a fost modificat indicele de corecție și astfel procentul de creștere al pensilor ar putea fi de 13-28%. Totodată, în anul 2015 a fost atins numărul maxim de ani de cotizare la bărbați, respectiv 35 de ani, și procentul ar putea crește la 30%.

„Pe de altă parte femeile vor putea înregistra o creștere de maximum 12%, pentru că stagiul de cotizare a pornit de la 25 de ani”, a spus fosta șefă a Casei Naționale de Pensii.

Sursa: stiripesurse.ro