FOTO: Locurile de veci ale mafioților ruși sau cum să fii excentric chiar și după moarte
Tradiția ortodoxă în ceea ce privește pietrele funerare continuă să îi inspire pe unii oameni ce au de gând să se remarce chiar și după moarte. Iar una dintre modalitățile cele mai la îndemână o reprezintă realizarea unui monument funerar care să sugereze statutul, importanța și povestea defunctului, un demers adesea foarte costisitor.
În România, acest obicei susține o întreagă industrie funerară, care înregistrează câștiguri imense. Cimitirele sunt pline de morminte din marmură de diferită calitate și diverse culori, piatră sculptată, inscripții, portrete și alte decorațiuni, unele dintre ele pregătite la cheie numai să te muți în ele, asta doar în cazul celor prevăzători și bineînțeles cu bani.
Dacă românii se mândresc cu Cimitirul Vesel de la Săpânța, rușii au început să se mândreacă cu monumentele funerare ale mafioților ruși de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice, un adevărat curent “artistic” din a doua jumătate a anilor ’90.
Dacă pentru occidentali imaginile cu pietrele funerare ale mafioților din cimitirele rusești reprezintă ceva nebunesc, pentru români acestea sunt mult mai familiare.
Imaginile de mai jos nu mai au nevoie de niciun comentariu.
sursa foto: deathandtaxesmag.com
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
5 februarie: S-a încheiat acordul austro-ungar privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, în cadrul căruia Transilvania si Banatul rămâneau încorporate Ungariei
5 februarie: S-a încheiat acordul austro-ungar privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, în cadrul căruia Transilvania si Banatul rămâneau încorporate Ungariei În data de 5 februarie 1867, pe fondul unor înfrângeri militare în faţa francezilor, prusacilor şi piemontezilor, dar şi pe baza frământărilor naţionale din cadrul Imperiului Habsburgic, se ajunge la un compromis între Viena şi […]
2 februarie 1600: Mihai Viteazul s-a adresat, din Alba Iulia, Papei Clement al VIII-lea cerându-i ajutor împotriva otomanilor
2 februarie 1600: Mihai Viteazul s-a adresat, din Alba Iulia, Papei Clement al VIII-lea cerându-i ajutor împotriva otomanilor Mihai Viteazul a fost ban de Mehedinţi, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Munteniei şi, pentru o scurtă perioadă în 1600, conducător de facto al tuturor celor trei ţări care formează România de astăzi: […]
La 2 februarie, sărbătorim Ziua Mondială a Zonelor Umede, marcând astfel semnarea, în 1971, a Convenției Ramsar, un tratat internațional asupra zonelor umede adoptat, sub egida UNESCO, în orașul iranian cu același nume, de pe malul Mării Caspice. România a aderat la Convenția Ramsar la 21 septembrie 1991, prin înscrierea Deltei Dunării pe lista siturilor […]





