Joi, la Universitatea „1 Decembrie 1918″ din Alba lulia a avut loc lansarea celui de-al doilea volum din seria ”Barometrul comunității locale”, un proiect finanțat de Primăria Municipiului Alba Iulia, care se dorește a fi un instrument de lucru pentru dezvoltarea urbană.

Este vorba despre un program de analiză şi suport pentru dezvoltarea locală, care se desfășoară pe o perioadă de 4 ani, reprezentând un complex de activităţi de cercetare, de diseminare a rezultatelor lor şi de forme de stimulare a participării civice în Alba lulia, pentru care administrația locală plătește, în total, 320.000 de lei. În urma studiilor efectuate de colectivul de autori coordonat de Lucian Marina și Mihai Pascaru, municipalitatea află cum se raportează cetăţenii la dezvoltarea municipiului, dacă sunt sau nu mulțumiți de procesul administrativ, inclusiv de dezvoltarea economică a orașului; care sunt nevoile mediului de business local, respectiv a forţei de muncă, prin preluarea de propuneri de la cetăţenii oraşului asupra proiectelor de dezvoltare urbană.

Principalele activitățile desfășurate pentru realizarea ”Barometrului comunității locale. Municipiul Alba Iulia 2015” au fost: contactarea și realizarea, transcrierea și analiza primară a interviurilor cu cei 21 de consilieri locali; contactarea, realizarea, transcrierea și analiza primară a 50 de interviuri cu reprezentanți ai firmelor din municipiu; culegerea de date de la sediul a 180 de firme din Alba Iulia; realizarea a 215 interviuri cu turiștii și vizitatorii Cetății Alba Carolina; verificarea introducerea și prelucrarea datelor culese; proiectarea instrumentelor de cercetare pentru ancheta pe cetățeni, prelucrarea datelor culese de la aceștia și, în final, redactarea și predarea raportului final.

”Pe lângă munca directă de cercetare s-au mai realizat activități de documentare științifică, de coordonare a culegerii de date, instruirea operatorilor de interviu și de anchetă, coordonarea analizei de date, centralizarea datelor și organizarea de ședințe de analiză a procesului de cercetare, precum și întâlniri cu diverse categorii de public pentru diseminarea și restituirea rezultatelor cercetării”, precizează Lucian Marina, de la Departamentul de Științe Sociale al ”Universității 1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.

Cartea este structurată pe 9 capitole: Metodologia și practica Barometrului comunității locale; Restituirea rezultatelor Barometrului comunității locale; Rolul Consiliului local în dezvoltarea urbană; Implicarea firmelor în dezvoltarea locală; Satisfacția locuitorilor față de calitatea vieții urbane în 2015; Reprezentări ale turiștilor și vizitatorilor față de Cetatea istorică; Raportarea locuitorilor la proiectele comunitare; Opinii și propuneri ale populației tinere; Raportări ale beneficiarilor față de proiectele din grădinițe, fiecare încheindu-se cu concluzii și recomandări din partea colectivului sau specialistului care a efectuat studiul.

Astfel, potrivit Rodicăi Stânea și Lilianei Ionaș, de la Departamentul de Științe Sociale al universității albaiuliene, ”Există o preocupare generală a consilierilor locali pentru calitatea vieţii în Alba Iulia, principalele direcţii de îmbunătăţire a acesteia fiind cele care depind de asigurarea accesului locuitorilor municipiului la utilităţile publice (apă, canal, gaz, curent, iluminat public, transport public), modernizarea străzilor, conservarea mediului natural, sporirea numărului locurilor de muncă mai ales a celor bine plătite, asigurarea accesului la servicii de asistenţă medicală, îmbunătăţirea circulaţiei rutiere la nivel local şi creşterea numărului locurilor de parcare. Transformarea Consiliului Local într-un organism proactiv, care cunoaște și respectă Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Alba lulia şi generează, în cunoştinţă de cauză, proiecte de hotărâri menite să concretizeze acest document, rămâne un deziderat. Aparatul tehnic al Primăriei, apreciat unanim pentru competenţa sa, trebuie să reprezinte, pentru Consiliul Local, corpul de experţi necesar formulării proiectelor nu principala sursă a acestor proiecte. Pentru ca acest lucru să poată fi realizat, resursele ideatice de care dispun consilierii locali trebuie îmbunătăţite şi valorificate integral fără nicio discriminare după culoarea politică. Consiliul Local poate contribui de asemenea, prin iniţiativele de hotărâri, la soluţionarea problemelor specifice unor zone ale municipiului Alba Iulia, cu condiţia ca informaţiile furnizate acestuia de către consilierii ce şi-au asumat, formal sau informal, rolul de reprezentanţi ai locuitorilor din aceste sub-unităţi ale municipiului să fie mai bine valorificate.

În ceea ce privește implicarea firmelor în dezvoltarea locală, concluziile grupului format din Lucian Marina, Andreea Muntean (Departamentul de Administratea Afacerilor și Marketing) și Alin Tomuș (Centrul de Cercetări Sociologice) sunt: ”în Alba Iulia, cea mai importantă contribuţie la viaţa economică o are industria cu 55,1%, apoi comerţul şi serviciile. Cele mai de succes afaceri ale oraşului sunt cele din sectorul industrial, unde deşi sunt sub 20% firme, avem aproape jumătate din cota de profit a firmelor din sectorul privat. Urmează, pe locul doi, afacerile din comerţ şi pe locul trei, cele din servicii. Acest fapt se reflectă puternic în topul primelor 20 de afaceri din oraş, care sunt predominant firme din sectorul industrial. Se constată că majoritatea firmelor din oraş utilizează mijloace tradiţionale şi chiar rudimentare de recrutare. Cele mai multe firme folosesc interviul şi analiza CV-urilor şi mai puţin testele psihologice de aptitudini în selectarea personalului. Chiar dacă datele financiare nu par a le justifica întrutotu! atitudinea, două treimi dintre antreprenorii chestionaţi susţin că în 2016 firmele lor vor înregistra o creşterea cifrei de afaceri şi a profitului. Totuşi doar 21,8% văd o creştere şi în privinţa angajării de personal. Ca principale bariere în dezvoltarea afacerii lor, antreprenorii identifică: veniturile mici ale populaţiei oraşului, populaţia relativ mică faţă de alte reşedinţe de judeţ, cererea scăzută de pe plan local pentru serviciile/produsele firmei, lipsa de susţinere din partea autorităţilor, favorizarea anumitor categorii de investitori şi activitatea unor instituţii sau ONG-uri care „pun beţe în roate” mediului de afaceri”.

Satisfacția locuitorilor față de calitatea vieții urbane în 2015 a fost ”măsurată” de Vlad Zeno Millea și Lucian Marina (Departamentul de Științe Sociale”, care au concluzionat că cerințele cele mai frecvent identificate la nivel de stradă au vizat reabilitarea termică/ estetică a clădirlor, aspectul străzii/ trotuarelor și canalizarea; la nivel de cartier – locurile de joacă și spațiile verzi, urmate de starea aleilor și de calitatea sistemului educațional, serviciile de salubritate și magazine iar la nivel de oraș – cetățenii au cerut amenajarea de parcări, rezolvarea problemei sensurilor giratorii, asigurarea funcționării Bazinului Olimpic la un preț mai accesibil, construirea pistelor pentru bicicliști (mai ales în zona Centru) și amenajarea unor parcuri.

Părerea turiștilor și vizitatorilor față de Cetatea Alba Carolina a fost studiată de echipa formată din Lucian Marina, Andreea Muntean și Rareș Făcăleț (Centrul de Cercetări Sociologice), care au concluzionat că că ”există multiple satisfacţii şi o bogată imagistică pozitivă despre Cetate. Pe acest fond, în care experienţele de vizitare sunt tot mai complexe şi mulţumesc categorii variate de turişti, se evidenţiază unele dezvoltări inegale din Cetatea istorică. Unele spaţii au devenit mai aglomerate, iar altele au intrat într-un con de umbră în privinţa atractivităţii. Parcările sunt inegal încărcate, unele fiind suprasolicitate şi altele puţin utilizate. O analiză a traficului, special pentru zona Cetate, ar trebui să propună şi soluţii de echilibrare şi de încurajare a deplasării nemotorizate. O observaţie dintr-un interviu, care poate fi şi o propunere, o redăm aici: „De ce băncile nu au protecţie de intemperii?”. Vegetaţia este supusă unui anumit risc de degradare în condiţiile unui trafic uman în creştere şi care adesea caută drumul cel mai scurt între două puncte”.

Analiza modului în care locuitorii se raportează la proiectele comunitare, efectuată de Lucian Marina și Vlad Zeno Millea a relevat faptul că ”răspunsurile subiecţilor la itemi ce fac referire la „Viaţa culturală” a oraşului, ca dimensiune majoră a vieţii urbane, ne arată că există o anumită diferenţiere de vârstă după acest aspect, în sensul că tinerii şi adulţii îi acordă o importanţă mai mare, iar categoria de vârstă peste 60 de ani o importanţă puţin mai redusă. Diferenţele după educaţie nu sunt semnificative statistic”.

Analizând participarea efectivă la evenimentele culturale, specialiștii au constatat că este una foarte mare în rândul celor cu studii universitare şi a maturilor şi mare în rândul celorlalte categorii.

”În privinţa susţinerii simbolisticii Cetăţii istorice, am constatat că elemente recente ale ei, cum ar fi sloganul sau candidatura oraşului în competiţia ECoC 2021 au atras o adeziune în procente de peste 90% din partea tuturor categoriilor de vârstă sau de educaţie. (…) În 2015, faţă de 2014, gradul de acord faţă de schimbarea destinaţiilor spaţiilor Unităţii Militare de la Poarta a IlI-a este mult mai mare: de la aproape 50% opozanţi in 2014 la 18,4% în 2015. Analiza răspunsurilor la itemii prin care se propun soluţii de reamenajare a unor spaţii din Cetatea istorică ne-a arătat că sintagma „cultural” ataşată unor idei de valorificare atrage opţiunile cele mai numeroase ale publicului albaiulian. Chiar şi cei cu educaţie scăzută rezonează la termenul de „cultural” atribuit unor destinaţii istorice şi tind să respingă soluţiile care nu sunt atât de clare pe acest subiect (care au din raţiuni diverse un alt atribut, cel de comercial fiind printre cele mai respinse). Comunitatea locală şi-a consolidat o grilă de receptare/interpretare a proiectelor de reabilitare, iar o denumire neconformă cu aşteptările comunităţii, a unor proiecte, poate duce la o respingere rapidă a ideii”, se mai arată în concluziile capitolului.

Opiniile și propunerile populației tinere privind dezvoltarea urbană, analizate de Liliana Ionaș și Rodica Stânea au dus la concluzia că majoritatea dintre aceștia nu au contestat valoarea lucrărilor deja efectuate în zona Cetății istorice, însă mulți dintre ei consideră că anumite aspecte ar putea fi îmbunătățite în această zonă (nevoia de spații verzi și de efort constant de restaurare, reabilitare și conservare a construcțiilor din zona istorică).

De menționat este faptul că proporţia tinerilor care au evaluat negativ situaţia locurilor de muncă din oraş a scăzut în 2015, în comparaţie cu 2014, dar această schimbare nu este una foarte accentuată. ”Nu este exclus ca nemulţumirea exprimată de tineri să reflecte o problemă reală, pentru care administraţia locală va trebui să imagineze soluţii, pentru ca oraşul să rămână atractiv pentru populaţia tânără. Municipalitatea poate interveni nu atât pentru atragerea şi menţinerea unor investitori (pentru care nu are foarte multe pârghii), cât pentru susţinerea şi încurajarea dezvoltării învăţământului universitar, a instituţiilor culturale, a centrelor medicale şi a iniţiativelor din aria economiei sociale”, recomandă autorii studiului.

Cartea conține și studiul privind raportări ale beneficiarilor față de proiectele educaționale finanțate de primărie în grădinițele din Alba Iulia, efectuat de Bogdan Mucea, de la Centrul de Cercetări Sociologice, care concluzionează că Primăria Municipiului trebuie să trateze cu prioritate în viitorul apropiat, proiectele pentru şcoli şi grădiniţe.

”Se accentuează în studiul de faţă, necesitatea susţinerii de autorităţile locale a dezvoltării sectorului educaţional prin finanţarea reabilitării infrastructurii preşcolare, dar şi prin investiţii în calitatea şi cantitatea resurselor umane. Pe de altă parte trebuie să menţionăm slaba implicare (declarată) a cetăţenilor, a celor direct interesaţi, în susţinerea financiară a proiectelor de acest gen”, precizează autorul.

[nggallery id=2377]