FOTO: Festivalul „Alb – Umor”, o manifestare… de tot râsul!
*”Bile albe” şi „bile negre” pentru cea de a V-a ediţie a festivalului, ce a reunit pe cei mai mai valoroşi epigramişti şi umorişti români, la Alba Iulia
O evaluare perfect obiectivă a unei manifestări precum Festivalul internaţional „Alb-Umor” este greu de făcut, de către cineva care nu a participat la toate evenimentele cuprinse în programul acestuia. Deşi nu am participat chiar la toate aceste evenimente, mă încumet, totuşi, să fac o astfel de evaluare, din perspectiva uneia ce nu s-a implicat în desfăşurarea activităţilor, limitându-se la rolul de simplu observator. Aşadar, haideţi să vedem care ar fi „bilele albe” şi „bilele negre” ce pot fi acordate acestei ediţii a V-a a festivalului.
O apreciere pozitivă merită organizatorii, pentru participarea atât de numeroasă la concursuri: 197 de concurenţi înscrişi numai la secţiuneile de creaţie literară: „Epigramă” (epigramiştii din judeţul Alba nu au participat) „Proză scurtă”, „Parodie”, „Volum”, la care se adaugă cei înscrişi la secţiunile de „Caricatură” şi Fotografie”. Mai mult decât atât, trebuie să menţionăm concurenţi, la diferite secţiuni, din Canada, Franţa, Irlanda, Brazilia etc. Din păcate, tema dată epigramiştilor, „Vară, vară, primăvară”, nu a fost una prea incitantă pentru aceştia, drept dovadă că nici nu s-a putut acorda premiul I. Prin urmare, au apărut discuţii cu privire la calitatea epigramelor premiate. Pentru edificarea dumneavoastră, redau epigramele lui Florin Rotaru, din Buzău, care a obţinut premiul II: „Feerie” – „E primăvară, simt în piept căldura,/ De încă-o iarnă cruntă am scăpat,/ Sunt fericit, am timp s-admir natura,/ Că de trei zile sunt concediat!” şi „Caniculă” – „E vară, este cald ca în infern,/ Vin zile lungi ce ne-or asfixia,/ Se fac eforturi mari pe la guvern,/ În încercarea de-a ni le scurta.” Mie, personal, mi se par OK, dar unora nu li-au părut la fel. Crezând că aceste critici vin din rândurile epigramiştilor albaiulieni, aceştia au fost provocaţi, ad-hoc, să compună şi ei epigrame la această temă. Cel ce a ridicat mănuşa la această provocare a fost colegul nostru Ioan Hănţulescu, membru al recent înfiinţatului Club de epigramă şi umor „Eugen Handelsmann”, sigur cel mai tânăr club de acest gen din ţară (dar care are la conducere epigramişti cu experienţă, care au luat nenumărate premii la diferite competiţii de acest gen, precum Ioan Filimon şi Dorel Lazăr). Colegul nostru a reuşit performanţa (apreciabilă) de a realiza două epigrame la tema dată, în câteva minute. Şi chiar dacă nu au calitatea celor premiate, ele ar fi trecut de etapele de selecţie, după cum a afirmat doamna prof.dr. Elis Râpeanu (care a încrucişat şi dânsa, personal, cu colegul nostru, „floreta epigramatică”, unii afirmând chiar că a fost „touche” de două ori!). Creaţiile colegului nostru, la tema dată, sunt următoarele: „La muncă!” – „Vară, vară, primăvară,/ Hai, români, la muncă iară,/ C-o vom duce bine-n ţară,/ Dacă vom munci… pe-afară!” şi „Caniculă” – „Vremea e caniculară,/ Şi la meteo văd iară/ Cum că primăvara-i vară,/ Căci prezentatoarea-i… goală!” Desigur, s-a „beligerat” epigramatic timp de două zile, la „ostilităţi” participând şi fiind apreciaţi şi alţi epigramişti albaiulieni, precum Dorel Lazăr, peşedintele Clubului „Eugen Handelsmann” şi vicepreşedintele său, Ioan Filimon, dar mai cu seamă veteranul Dragomir Vlonga, care a făcut o figură foarte frumoasă şi a ţinut piept cu curaj asaltului experimentaţilor epigramişti veniţi din 10 judeţe ale ţării şi din Republica Moldova, precum Ioan Diviza, Ion Bâlici, Vasile Larco, Alexandru Oltean, Mihai Sălcuţan ş.a. Drept urmare, în încheiere, membrii Clubului „Eugen Handelsmann” au fost felicitaţi şi încurajaţi de către toţi cei prezenţi. Dovada apecierii de care s-au bucurat albaiulienii a fost făcută şi prin faptul că marele umorist clujean Cornel Udrea „s-a lipit” la masa albaiuleinilor, declarându-se membru simpatizant al Clubului „Eugen Handelsmann”, alături de prof.univ.dr. Dorel Găină, un maestru desăvârşit al artelor vizuale. Apropo, festivalul coincide cu sărbătorirea zilei de naştere a preşedintelui clubului albaiulian, colegul nostru Dorel Lazăr, prilej cu care i s-a urat „La mulţi ani!”, urări la care le alăturăm şi noi, pe ale noastre. Un succes nebun a înregistrat celebrul umorist constănţean Ananie Gagniuc (care s-a recomandar „Radu Mazăre în travesti”), graţie unui reportaj în versuri, realizat din zona fierbinte a duelurilor epigramatice. O deosebită apreciere merită proiectul cultural al lui Nicolae Ioniţă, intitulat „Personalităţi din istoria Albei în grafica mondială”, proiect unic în ţară, materializat printr-un volum editat şi finanţat de Consiliul Judeţean Alba. După cum ne-a mărturisit autorul, vor urma proiecte similare şi în alte mari localităţi ale ţării, dar trebuie consemnat faptul că acesta, de la Alba Iulia, este primul realizat în România!
De acum, însă, trebuie să trec la „bilele negre”, pornind chiar de la acest volum, în care s-a făcut o eroare. Numele autorilor caricaturilor nu figurează alături de acestea, ci doar pe o listă la sfârşitul volumului, unii dintre autori nici măcar neregăsindu-se, cum este cazul lui Leonte Năstase! Prezentarea doamnei Elena Anghel – Coman a fost impecabilă, ca de fiecare dată, şi ideea ei de a-i disciplina pe cei prezenţi cu ajutorul unui clopoţel a fost inspirată, dar, sincer, doamna Elena este prea serioasă, prea profundă şi prea sensibilă pentru un festival de umor, care are asperităţi şi zone contondente specifice, deci are nevoie şi de o altă abordare, ceva mai relaxată… O „bilă neagră” merită şi membrii Clubului „Eugen Handelsmann”, care nu au comunicat prea bine între ei, mulţi dintre aceştia lipsind nejustificat, deşi în program figura o întâlnire a acestora cu publicul şi cu oaspeţii. Trebuie să mai menţionăm faptul că de undeva (nu se ştie prea bine de unde) s-a propagat ideea că albaiulienii nu au voie la masă (că bugetul festivalului nu permite), aşa că în prima zi aceştia au stat într-un separeu alăturat, ca nişte rude sărace. Propun, aşadar, ca la ediţia viitoare albaiulienii să fie informaţi din timp, ca să poată să-şi achite contravaloarea mesei, deoarece, stimaţi organizatori, acolo, la masă, se produc duelurile epigramatice, care fac deliciul festivalurilor de acest gen, şi care, ulterior, sunt publicate în revistele din întreaga ţară, circulă pe site-uri etc. Şi, în încheiere, ultima „bilă neagră” se cuvine scriitorilor din cadrul Filialei Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România, care nu au onorat cu prezenţa lor manifestarea, deşi au acordat şi un premiu, iar preşedintele acestora a fost membru al juriului ce a deliberat asupra câştigătorilor. Singurul care a catadicsit să facă act de prezenţă a fost scriitorul Cornel Nistea, la evenimentul de la Sala Unirii. Dar, pe ansamblu, manifestarea a fost foarte reuşită. Deci… „de tot râsul”, după cum se cuvenea. În acest context, redau altă epigramă relizată la faţa locului (în Sala Unirii), de colegul nostru, Ioan Hănţulescu, în grai autohton, ardelenesc: „Privind la voi, din panoplie,/ Strămoşii mei aşe mi-or zâs,/ Că n-or murit în bătălie:/ Or sucombat aci, de râs…”
M.C.C.
[nggallery id=1889]
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Record istoric pentru România: Aproximativ 200 de km de autostradă și drumuri express construite în 2024
Record istoric pentru România: Aproximativ 200 de km de autostradă și drumuri express construite în 2024 Pe finalul anului 2024, țara noastră atinge un record istoric în ceea ce privește construcția drumurilor express și autostrăzilor, respectiv aproape 200 de km. Ultimul record înregistrat, a fost în 2013, atunci când au fost inaugurați aproape 118 kilometri. […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
MESAJE de CRACIUN 2024. URARI şi FELICITARI de Sărbători pe care le puteţi trimite celor dragi
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Povestea sau legenda lui Moș Crăciun
-
Ştirea zileiacum o zi
Renii lui Moș Crăciun. Povestea renilor. Care sunt numele lor și cum îi ajută aceștia pe Moșul
-
Opinii - Comentariiacum o zi
MESAJE SMS de CRĂCIUN 2024 în limba ENGLEZĂ. Idei de URĂRI şi Felicitări în română şi engleză !
-
Curier Județeanacum 3 zile
Mesaje de Crăciun 2024 în limba italiană, traduse în limba română. Cântece tradiționale de Crăciun în limba italiana
-
Curier Județeanacum 3 zile
Obiceiuri, tradiții și superstiții de Ignat – Ziua sacrificării porcului de Crăciun