Rămâi conectat

Curier Județean

FOTO: Expediție de scufundare în peștera Coiba Mare, de la Gârda, efectuată de speologi români și finlandezi

Publicat

în

sfinx7Zona carstică Gârda – Arieșeni a Munților Apuseni a fost gazda unei expediții a clubului A.K.P.P. din Finlanda. Această expediție de scufundări în peșteri a fost organizată de Călin Drăgan (S.N.S.- România) și Adrian Pereț (Finlanda).

Toată aventura aceasta a început în urmă cu 6 luni când amicul meu Adrian Pereț m-a întrebat unde se pot face scufundări în peșteră în România. Mi-a explicat ce este vorba de echipa ”Divers of the Dark”, despre care știam, și cunoscându-le activitatea alegerea locului a fost destul de ușoară. Trebuia să fie un loc care să depășească posibilitățile noastre atât tehnice cât și competențele de scufundare. Astfel să fiu sigur că nu apar nici un fel de animozități”, spune Călin Drăgan.

În această expediție în care finlandezii au șofat peste 2000 de km pentru a transporta cele peste 2 tone de echipament necesar scufundărilor, s-a organizat plonjarea în ”Lacului Morții” sifonul terminal al peșterii Coiba Mare (peștera cu cea mai lată intrare din România 74 m).

Electrica Furnizare Discount

Numele este datorat numărului mare de bușteni care se afla în derivă, pe suprafața cât și la diverse nivele în această galerie scufundată. Acești bușteni acoperă în prezent în totalitate suprafața lacului, în așa fel încât pentru a se putea efectua scufundarea au trebuit împinși câțiva pentru a se face un spațiu prin care să se ajungă la apă.

Ultima scufundare în acest lac fusese realizată în 1998, până la adâncimea de 35 m de scufundătorii cehi Novak M. și Zaruba I.

Echipa de speologi a fost formată din Sami Paakkarinen (Finlanda), Patrik Gronquist (Finlanda), Adrian Pereț (Finlanda), Andras Kuti (Ungaria), Călin Drăgan (România), Ciubotărescu Christian (România), care au transportat cele peste 250 kg de echipament prin târâșuri, prin semisifoane, peste cascadă pentru ca primii doi să se poată scufunda.

În această săptămână ne-am scufundat în Coiba Mare. Acesta a fost un proiect epuizant. A luat multe ore transportul echipamentului la locul scufundării. Este și o cascadă înaltă unde a trebuit montată o tiroliană pentru a trece echipamentul pe partea cealaltă a cascadei. Dar oricum ne-am scufundat, deși este un sifon care suge apa. Pornește de la un diametru de 20 m și devine din ce în ce mai mic, după 30 m. Devine un tunel de presiune, de 1,5 m lățime și 3-4 m înălțime. Am instalat 180-200 m de fir ghid nou până la adâncimea de 91 m dar galeria continuă (n.r. cel puțin 2 m cât era vizibilitatea). Aș spune că este cea mai adâncă galerie scufundată din Romania în prezent. Aici am atins adâncimea maximă la care putem înainta„, spune Sami Paakkarinen.

Potrivit dr. Cristian Ciubotărescu, președintele A.S. Sfinx Gârda, scufundarea care durează în jur de 3 ore din care circa 20 minute se înaintează iar diferența se stă la diverse paliere de decompresie. La adâncime azotul se dizolvă în sânge și dacă se iese brusc la suprafață acesta se transforma in bule de gaz care înfundă vasele de sânge (apare boala de decompresie care poate duce la deces). Pentru adâncimi mari (sub 40 m) nu se folosește aer ci un gaz în care se introduce Heliu. De asemenea scufundătorii de adâncime au folosit Rebreathere – aparate de respirat cu circuit închis (pentru a folosi mai puține butelii și gaze de respirat). Pentru a se proteja de apa rece au folosit costume etanșe (Dry suit) cu sisteme de încălzire electrice.

În cadrul expediției s-au efectuat mai multe scufundări în Izbucul Tăuz – peștera scufundată cu cel mai mare grad de dificultate din România. La 4 octombrie 2002 un speolog scufundător din Polonia pe nume Rafal Garski și-a pierdut viața în acest loc. În ianuarie 2006 W. Szymanowski ajunsese la distanța de 375 m de la intrare și trecând ramura ascendentă ajunsese la 30 de suprafață. Din păcate în primăvara acelui an a decedat prin înec într-o peșteră scufundată din Franța la o adâncime de peste 100 m. Asfel după decesul său și a lui V. Bolek –scufundătorul care ajunsese pentru prima dată la fundul sifonului 2 la adâncimea de 87 m – prin înec într-un lac în Germania, timp de 8 ani nu am mai încercat nimeni să treacă acest sifon. Din fericire echipa experimentată din Finlanda prin medierea scufundătorului speolog Adrian Pereț – care s-a stabilit de 15 ani în această țară, ne-a vizitat zona”, explică dr. Ciubotărescu.

Din punctul lor de vedere pare siplu (n.r. a echipei de speologi). Ei cred că au mii de scufundări, la adâncimi de peste 100 m. Ei se duc și fac scufundări în care stau sub apă câte 12 ore pentru decompresie. Nu adâncimea este problema. Adâncimea este doar un număr care-ți spune disciplinat ce trebuie să faci. Până la adâncimea de 20 m în sifonul 2 galeria este destul de largă, 6 m lățime cu 2-3 m înălțime. Pe la 20 m începe să se îngusteze, și fundul este plin de nisip. Ajunge să fie atât de îngust încât ai un spațiu foarte limitat. Ești la tine cu 5 butelii. Practic nu mai încapi să înoți. Ești la 45 de grade, cu capul în jos, și te târăști pe nisip, cu buteliile frecându-te de tavan. Ajungi să nu încapi. Trebuie să-ți tragi buteliile de sub tine, trebuie să ți le aranjezi în așa fel încât să-ți găsești o poziție să înaintezi. Din punctul meu de vedere este o scufundare foarte dificilă”, povestește Adrian Pereț.

La rândul său, Sami Paakkarinen coordonatorul scufundărilor a detaliat: „Ne-am scufundat la adâncimea de 83 m și am continuat explorarea galeriei care mergea ascendent, și am ieșit într-o galerie aerată, care nu mai fusese parcursă niciodată. Această galerie nouă este de o lungime de aproximativ 200 m, și am găsit un nou sifon. Am trecut și acest nou sifon, care era destul de scurt, circa 20 m lungime și 6 m adâncime. A urmat un nou sector aerat de circa 80-100 m, dar pe acea galerie am întâlnit o cascadă de 4 m înălțime. Am cumpărat din orașul apropiat (n.r. Câmpeni) o scară de aluminiu de 6 m, și am trecut-o prin sifonul de 83 m adâncime, prin sectoarele aerate, peste sifonul al 3-lea, și am putut depăși cascada, dar a urmat sifonul nr.4. Am plonjat sifonul numărul 4, care coboară întâi la 16 m adâncime, apoi urcă la 4 m și am crezut că duce la suprafața. Dar de fapt cobora în pantă descendentă. Noi ne-am întors de la adâncimea de 55 m, dar galeria coboară în continuare. În acel sifon am întins 300 m de fir ghid, deci și acel sifon este unul lung„.

Conform dr. Cristian Ciubotărescu, în urma colaborării internaționale, sifonul terminal din peștera ”Coiba Mare” (”Lacul Morții”) este cea mai adâncă galerie înecată din România cu peste 92 m adâncime, și sifonul 2 din ”Izbucul Tăuz” a fost depășit descoperindu-se încă 2 sifoane și 2 sectoare aerate. De asemenea s-a efectuat o scufundare în izbucul ”Cotețul Dobreștilor”, care însă a fost scurtă, din cauza vizibilității scăzute datorate apei tulburi.

FOTO: A.S. Sfinx Gârda

Publicitate

Curier Județean

Încă TREI paturi ATI, suplimentate, pentru pacienții Covid, grav bolnavi, din județul Alba. Situația la nivel național

Publicat

în

Încă TREI paturi ATI, suplimentate, pentru pacienții Covid, grav bolnavi, din județul Alba. Situația la nivel național

La Spitalul Municipal Aiud, au fost suplimentate încă TREI paturi ATI, din rezerva operațională de 158 de paturi destinate pacienților de COVID-19.

În data de 16 octombrie 2021, conform datelor existente în aplicația alerte.ms, la nivel național există 1613 de paturi de ATI destinate pacienților COVID-19. În București sunt avizate de DSP 336 paturi de ATI pentru pacienții de COVID-19.

De asemenea, la nivel național există o rezervă operațională de 168 paturi ATI destinate pacienților de COVID-19. Aceste paturi sunt activate, în dinamică, acolo unde numărul pacienților ATI depășește capacitatea secțiilor principale. 1.739 paturi ATI sunt ocupate la nivelul întregii țări.

Electrica Furnizare Discount

La  nivel național, la acest moment, nu sunt paturi ATI libere, altele decât cele rezervate special pentru persoane cu anumite condiții medicale care sunt și confirmate cu SARS-COV-2.

Se lucrează în continuare pentru operaționalizarea și asigurarea personalului medical necesar pentru alte paturi ATI care vor fi disponibile în zilele următoare. Menționăm faptul că în procesul de operaționalizare a unor noi paturi ATI se pune accent pe cele destinate persoanelor care prezintă anumite condiții medicale și care sunt și confirmate cu SARS-COV-2 pentru că în aceste cazuri respectivii pacienți prezintă afecțiuni grave ce pot constitui comorbidități și sunt expuși unui risc mult mai mare.

Citește mai mult

Curier Județean

Cugir, oraș verde: Studiu de fezabilitate pentru implementarea transportului verde. Primăria a lansat licitația în valoare de peste 100.000 de lei

Publicat

în

Cugir, oraș verde: Studiu de fezabilitate pentru implementarea transportului verde. Primăria a lansat licitația în valoare de peste 100.000 de lei

Primăria orașului Cugir a lansat în SEAP o licitație pentru achiziția unor servicii, în cadrul proiectului „Servicii de întocmire SF pentru Dezvoltarea sistemului de mobilitate alternativ, public prin implementarea transportului verde în Cugir pe coridorul „Localitatea componentă Vinerea – zona rezidenţială Cindeni – localităţi componente zona de munte””. Valoarea totală estimată a investiției este de 131.932,78, fără TVA.

Realizarea investiţiilor propuse în oraşul Cugir este impusă de necesitatea de a realiza o infrastructură de transport public la standarde europene, astfel încât traficul în localitate să se desfăşoare în condiţii maxime de siguranţă şi confort.

Electrica Furnizare Discount

Realizarea obiectivului de investiţii „Dezvoltarea sistemului de mobilitate alternativ, public prin implementarea transportului verde in Cugir pe coridorul „Localitate Componenta Vinerea -zona rezidenţiala Cindeni – localitati componente zona de munte” în legătură cu care se solicită realizarea serviciilor de elaborare a documentaţiei tehnico-economice a fost selectat pentru finanţare în cadrul proiectului: Sprijin la nivelul Regiunii Centru pentru pregătirea de proiecte finanţate din perioada de programare 2021-2027 pe domeniile mobilitate urbană, regenerare urbană, centre de agrement/ baze turistice (tabere şcolare, infrastructură şi servicii publice de turism, inclusiv obiectivele de patrimoniu cu potenţial turistic şi infrastructură rutieră de interes judeţean, inclusiv variante ocolitoare şi /sau drumuri de legătură.

Prin acest proiect, se urmăreşte încurajarea achiziţionări si utilizării mjloacelor alternative si electrice de către populaţie, prin asigurarea infrastructurii necesare pentru alimentare cu carburanţi alternativi, urmărind dedieselizarea treptata si înlocuirea in trepte a motoarelor termice cu cele care utilizează energie verde conform directivei UE. In acest fel va fi posibila diminuarea poluări si a decarbonari in vederea creşterii calitatii aerului si implicit a calitatii vieţii, precum si descurajarea abandonului şcolar prin facilitarea accesului la şcoala al copiilor din mediul rural defavorizat de lipsa transportului.

Descrierea situaţiei actuale la nivelul Autorităţii Contractante

Activităţile care au fost derulate şi rezultatele care au fost obţinute la nivelul Autorităţii Contractante pentru realizarea obiectivului de investiţii pentru care se solicită realizarea documentaţiei tehnico-ecomomice în cadrul Contractului ce rezultă din această procedură sunt prezentate în prezentul caiet de sarcini.

Obiectivul general la care contribuie realizarea serviciilor

Dezvoltarea sistemului de transport public verde si susţinerea celui particular prin dezvoltarea parcului de autobuzele electrice si a zonei de deservire precum si a reţelei de puncte de alimentare cu carburanţi alternativi (curent electric) atat in perimetrul urban, cat si periurban.

Citește mai mult

Curier Județean

Primăria Municipiului Aiud: Anunț important pentru părinții minorilor care intenționează să plece în străinătate

Publicat

în

Primăria Municipiului Aiud: Anunț important pentru părinții minorilor care intenționează să plece în străinătate

Direcția De Asistență Socială a Municipiului Aiud informează părinții care urmează să plece la muncă în străinătate cu privire la obligațiile pe care le au conform Legii 272/2004, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului si a Procedurii de monitorizare a modului de creștere și îngrijire a copilului cu părinți plecați la muncă în străinătate:

– părintele care exercită singur autoritatea părintească sau la care locuiește copilul, care urmează să plece la muncă în străinătate, are obligația de a notifica această intenție Direcției de Asistenţă Socială a Municipiului Aiud, cu minimum 40 de zile înainte de a părăsi ţara;

– notificarea va conține, în mod obligatoriu, desemnarea persoanei care se ocupă de întreținerea copilului pe perioada absenței părinților sau tutorelui, după caz;

Electrica Furnizare Discount

– confirmarea persoanei în întreținerea căreia va rămâne copilul se efectuează de către instanța de tutelă, în conformitate cu prevederile legii;

– dispozițiile prezentei Legi sunt aplicabile și tutorelui, precum și în cazul în care ambii părinți urmează să plece la muncă într-un alt stat.
Conform prevederilor art.142 din Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nerespectarea obligației prevăzute la art. 142, alin (1) constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 500 lei la 1000 lei.

Informații suplimentare se pot obține la sediul Direcției de Asistenţă Socială a Municipiului Aiud, str. Unirii, nr.8A, telefon 0372 717 596.

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare