// ViewContent // Track key page views (ex: product page, landing page or article) fbq('track', 'ViewContent'); // Search // Track searches on your website (ex. product searches) fbq('track', 'Search');

FOTO: Eminescu în anul Centenarului Marii Uniri. Depuneri de coroane, cântece și recitări de versuri memorabile din opera poetului nepereche, la Alba Iulia

Câteva zeci de participanți au pășit vineri, cu mare emoție, pe Aleea scriitorilor din Alba Iulia și s-au oprit cu mare plecăciune la statuia marelui Eminescu, pentru a-l comemora în acest an Centenar.

Pentru cei care s-au adunat aici, nu a fost o simplă privire asupra bustului sau a plăcii pe care este gravat numele și semnătura lui Eminescu. A fost mult mai mult, a fost o intrare pe marele drum spiritual al vieții și operei poetului nepereche al românilor.

Prin cuvinte alesei cu multă măestrie poetul Ion Mărgineanu i-a introdus pe cei prezenți în lumea operei lui Eminescu: ,,Eminescu este mereu în sufletul nostru, este un ghid în viața noastră, în demersurile pe care le facem pentru a găsi răspuns la multiplele frământări zilnice despre starea națiunii române.

Citește și: Marea Unire din 1 Decembrie 1918 a fost și rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești • Cum s-a înfăptuit Marea Unire • Cronologie (pe scurt), despre cum s-a făcut Marea Unire de la Alba Iulia din 1918 • Marea Unire referat • Cine a făcut Marea Unire • 1 Decembrie, Ziua Națională a României

Am încercat să ne apropiem de marea operă a poetului național Eminescu, dar aceasta este vastă și complexă, cât un univers.

Ne-am aflat aici în ziua comemorării dureroasei zile în care, în urmă cu 129 de ani, îşi începea drumul în eternitate cel mai mare dintre români, adevărat  spirit tutelar al neamului nostru, sinteză supremă, irepetabilă,  a geniului acestui popor”.

A luat apoi cuvântul col(r) dr.ing. Constantin Avădanei, președintele Grupului de Inițiativă „Centenar-Marea Unire-Alba Iulia-2018”, care a prezentat aspecte din viața și opera poetului, în contextul în care românii sărbătoresc în acest an Centenarul Marii Uniri de la Alba Iulia.

Vorbitorul a scos în evidență aspecte din viaţa reală a marelui poet, gazetar, om politic, ideolog, adevăratul iniţiator al doctrinei naţionale, aşezată trainic pe temelia conştiinţei unităţii de neam şi limbă a trăitorilor în vatra largă a vechii Dacii,  pe care a afirmat-o strălucit nu numai în adevăratele jocuri de artificii, sau erupţii vulcanice, cu luciri neuitate de flăcări, de fulgere, ale articolelor sale, dar şi în nestematele şlefuite ca de nimeni altul aşezate în strofe ale marilor, nemuritoarelor lui poezii, care au clădit şi călit, de peste un secol şi jumătate, caracterele pruncilor neamului, ce au deschis ochii şi au crescut  cu nepreţuitul lor elixir, sorbit din gura părinţilor şi a multor generaţii de dascăli dăruiţi cu harul slujirii culturii şi istoriei române, sau din pagina tipărită a zecilor de ediţii care au umplut,de-a lungul vremii, cu milioanele lor de exemplare, rafturile bibliotecilor din toate colţurile de lume în care vieţuieşte un român.

El l-a dat drept exemplu pe Petre Țuțea, care cu sclipitorul spirit care îl caracteriza, afirma că Mihai Eminescu a fost nu numai adevăratul întemeietor al Doctrinei Naţionale, dar a fost şi protocronistul român  al geopoliticii, pe care a desenat-o, cu o claritate de cristal, cu argumentele istoriei noastre milenare şi i-a întrevăzut acţiunea cu zeci de ani înainte ca geopolitica să intre oficial, evident cu altă paternitate, în istoria oficială a ştiinţelor şi disciplinelor lumii.

,,Vizionarul EMINESCU, unicul care a avut capacitatea care nu are cum să nu te uimească până la a-ţi tăia respiraţia, de a vedea, peste timp, magnifica izbândă românească dobândită de-a lungul unui an  cu adevărat magic şi încununată în acea zi cu adevărat solară a Neamului Românesc, de 1 Decembrie 1918.

Prin articolele sale memorabile care, îşi păstrează valabilitatea şi la aproape 140 de ani de la data la care au fost scrise, Mihai Eminescu încerca să le arate contemporanilor că patria şi istoria ei, aşa cum ni le-au lăsat strămoşii nu pot fi un dat veşnic, că, de vrem să le păstrăm şi, de ce nu, să le mărim strălucirea, trebuie apărate. Trebuie luptat pentru ele.

În primul rând (în cazul oamenilor obişnuiţi), cu cugetul care nu are dreptul să uite trecutul, cu momentele lui de glorie care trebuie cultivate şi transmise cu dragoste şi evlavie generaţiilor următoare, cu eşecurile şi înfrângerile din care trebuie să învăţăm, pentru a nu le mai repeta şi retrăi în viitor.

În al doilea rând, elitele intelectuale adevărate au datoria să lupte pentru ele cu cuvântul rostit şi scris, singurele care asigură continuitatea trainică de conştiinţă naţională

Şi pentru ca acest popor să nu dispară, trebuie să se trezească şi să înţeleagă, inclusiv din şi prin reîntoarcerea la Eminescu şi la creaţia lui, că nu umilinţa şi sărăcia sunt moştenirea pe care ne-au lăsat-o străbunii.

De ce să nu ne reamintim (inclusiv recitind pagini din istoria noastră) că, dacă ne păstrăm conştiinţa unităţii de neam, de limbă, cultură şi teritoriu, nicio forţă străină nu ne va putea abate, cum ziceam, de la drumul cel drept croit de stramoşi şi pe care Eminescu ni l-a reamintit de atătea ori în poezia şi publicistica lui?

Şi de ce să nu-i urmăm exemplul, fiind gata, aşa cum a fost el, să ne jertim chiar viaţa pentru a transmite urmaşilor o Românie mare, liberă, demnă şi prosperă!

Poate că azi, într-un moment fast, aniversar dar care este totodată, un nou moment de răscruce pentru această ţară, Eminescu este mai actual şi mai necesar chiar decat era la vremea lui.

Bine ar fi ca adevărata elită românască să fie capabilă în acest moment al istoriei să dea naştere unei clase politice cu adevărat naţională, care să facă posibilă renaşterea României, o renaştere firească şi atât de necesară.

Şi să deie bunul Dumnezeu ca aceasta să se poată face cu înţelepciune şi în bună înţelegere”, a spus Constantin Avădanei.

În încheierea intervenției președintele Grupului de Inițiativă a venit și cu o mare surpriză, a înmânat fiecărui participant la festivitate câte o diplomă comemorativă „Eminescu în Anul Centenarului Marii Uniri”.

Au luat apoi cuvântul: prof. Maria Cioica, președinta Despărțământului Astra „Eugen Hulea”-Alba, poetul și scriitorul Victor Făt, prof. Georgeta Ciobotă, Ioan  Străjan, directorul revistei „Dacoromânia”.

S-a cântat pe versurile marelui poet și s-au recitat versuri memorabile din poeziile acestuia.

    (C.P.)

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

loading...