FOTO: Cercetări în premieră la Ghetarul Scărișoara – se prelevează probe din blocul de gheață de 10.000 de ani vechime

Inepuizabilul Ghetar Scarisoara ofera teme de cercetare din ce in ce mai multe si din ce in ce mai interesante, pentru diversi cercetatori. El aprinde imaginatia multora, spre dovada in aceasta perioada o echipa de cercetare a venit sa preleveze probe din blocul de gheata, pentru ca apoi a le duce si a le studia in laborator.

 “Prin acest proiect ne-am propus sa studiem microorganismele din staturile de gheata de la “Scarisoara” si sa aflam diferentele dintre speciile din aceste strate. Daca cele de la 400 de ani corespund cu cele de la 900 de ani. Pentru aceasta extragem gheata cu un drill (foreza). Am incercat sa extragem pana la 22 de m, dar deocamdata am reusit numai 9m 80cm. SE extrag probe din “Rezervatia Mica”, pe straturi, iar aceasta gheata, luata in conditii sterile este dusa in laborator, apoi topita, filtata si extras AND-ul. Mai departe se multiplica secventele pana se ajunge la cunoasterea speciilor ce traiesc in “Ghetarul Scarisoara”. Proiectul a fost finantat de Consiliul National al Cercetarii Stiintifice, ne-a declarat Ițcuș Corina, asistent de cercetare la Institutul de Biologie din cadrul Academiei Romane, care isi realizeaza teza de doctorat cu tema “Biodiversitatea microorganismelor din Ghetarul Scarisoara” a declarat Dr Ciubotarescu, președintele A.S.Sfinx.

 “Ghetarul Scarisoara are peste 10000 de ani vechime, si peste 1000000 metri cubi. Nu s-a mai cercetat asa ceva in tara noastra, si speram sa ne aduca rezultate foarte bune si o diversitate deosebita” a declarat Mădălina Pascu, de la Facultatea de Biologie a Universitatii Bucuresti.

“Proiectul nostru este continuarea unui propiect mai vechi care avea ca scop reconstituirea microclimatuluiu in ultimii 5000 de ani. De acesta data dorim sa obtinem mai multe informatii legate de microorganismele care traiau in ultimii 5000 de ani. Avem o reconstituire a climatului si dorim sa vedem daca modificarile climatice din ultimii 5000 de ani au influentat viata microclimatului. De aceea efectuam foraje in gheta pentru a extrage material de la diverse adancimi si de diverse varste si analizam compozitia microbiana a respectivelor probe.

Scopul nostru este sa vedem daca a existat o variatie in acesta compozitie microbiana si in al doilea rand am vrea sa vedem daca am putea gasi bacterii vii care au supravietuit prinse in gheata veche de cateva mii de ani. Suntem la inceput, avem probe pe parcursul mai multor companii. Doua campanii de foraj. Am extras gheata de diverse varste, 400 de ani, 900 de ani, 3000 de ani, si acum colegii de la Institutul de Biologie din Bucuresti, care conduc acest proiect analizeaza respectivele probe. Proiectul este condus de Dna Cristina Purcărea, de la Institutul de Biologie din Bucuresti si este un parteneriat intre respective institutie, Institutul de Speologie Departamentul Cluj Napoca, Institutul de Speologie Bucuresti, si Universitatea Stefan cel Mare din Suceava.

In proiect sunt implicate aproximatin 20 de specialisti, din 4 institutii incluzand geologi, geografi, glaciologi, climatologi, si desigur ce este mai important bacteriologi care studiaza diverse grupe faunistice,” ne-a declarat dl Dr. Aurel Perșoiu de la Universitatea Stefan cel Mare din Suceava.

Ghetarul Scarisoara este un fascinant monument al naturii, care stimuleaza si aprinde imaginatia cercetatorilor. Asociatia Speologica Sfinx a oferit sprijin tehnic si documentar fotografic.

„Se va continua cu probe prelevate de la adancimi mai mari, implicit mai vechi, pentru a putea reconstitui dinamica faunei microbiene in ultimii 4-5000 de ani, precum si pentru a a studia un mediu de viata care poate fi folosit ca analog pentu mediile de viata de pe alte planete (sau sateliti ai acestora) – de ex. satelitii lui Jupiter (Europa) si Saturn (Titan),” ne-a declarant in continuare Dl Dr. Aurel Perșoiu de la Universitatea Stefan cel Mare din Suceava.

La aceste campanii au participat Dl Dr Aurel Perșoiu de la Universitatea Stefan cel Mare din Suceava, Dna Dr Cristina Purcărea și Dna Ițcuș Corina de la Institutul de Biologie din Bucuresti, Dl Prof Dr Bogdan Onac si dl Dr Traian Brad de la Institutul de Speologie Emiul Racovita departamentul Cluj, Dna Dr. Alexandra Hillebrand de la Institutul de Speologie Emiul Racovita Bucuresti precum si Mădalina Pascu de la Facultatea de Biologie a Universitatii Bucuresti.

Cercetarile se efectueaza in cadrul proiectului “Biodiversitatea si distributia cronologica a microorganismelor din depozitul de gheata perena din Pestera Ghetarul de la Scarisoara”, condus de Cristina Purcarea, Institutul de Biologie Bucuresti, inceput in februarie 2012 si finantat de Consiliul National al Cercetarii Stiintifice (http://www.cncs-nrc.ro) si se deruleaza in baza unei autorizatii eliberate de Comisia Monumentelor Naturii a Academiei Romane, și cu notificarea Administrației Parcului Natural Apuseni”, se mai arată în comunicatul remis presei de AS Sfinx.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI