Rămâi conectat
Alba Music and Film Festival 2022

Ştirea zilei

FOTO: Cercetări în premieră la Ghetarul Scărișoara – se prelevează probe din blocul de gheață de 10.000 de ani vechime

Bogdan Presecan

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Inepuizabilul Ghetar Scarisoara ofera teme de cercetare din ce in ce mai multe si din ce in ce mai interesante, pentru diversi cercetatori. El aprinde imaginatia multora, spre dovada in aceasta perioada o echipa de cercetare a venit sa preleveze probe din blocul de gheata, pentru ca apoi a le duce si a le studia in laborator.

 “Prin acest proiect ne-am propus sa studiem microorganismele din staturile de gheata de la “Scarisoara” si sa aflam diferentele dintre speciile din aceste strate. Daca cele de la 400 de ani corespund cu cele de la 900 de ani. Pentru aceasta extragem gheata cu un drill (foreza). Am incercat sa extragem pana la 22 de m, dar deocamdata am reusit numai 9m 80cm. SE extrag probe din “Rezervatia Mica”, pe straturi, iar aceasta gheata, luata in conditii sterile este dusa in laborator, apoi topita, filtata si extras AND-ul. Mai departe se multiplica secventele pana se ajunge la cunoasterea speciilor ce traiesc in “Ghetarul Scarisoara”. Proiectul a fost finantat de Consiliul National al Cercetarii Stiintifice, ne-a declarat Ițcuș Corina, asistent de cercetare la Institutul de Biologie din cadrul Academiei Romane, care isi realizeaza teza de doctorat cu tema “Biodiversitatea microorganismelor din Ghetarul Scarisoara” a declarat Dr Ciubotarescu, președintele A.S.Sfinx.

 “Ghetarul Scarisoara are peste 10000 de ani vechime, si peste 1000000 metri cubi. Nu s-a mai cercetat asa ceva in tara noastra, si speram sa ne aduca rezultate foarte bune si o diversitate deosebita” a declarat Mădălina Pascu, de la Facultatea de Biologie a Universitatii Bucuresti.

Elit - Gustul Desăvârșit

“Proiectul nostru este continuarea unui propiect mai vechi care avea ca scop reconstituirea microclimatuluiu in ultimii 5000 de ani. De acesta data dorim sa obtinem mai multe informatii legate de microorganismele care traiau in ultimii 5000 de ani. Avem o reconstituire a climatului si dorim sa vedem daca modificarile climatice din ultimii 5000 de ani au influentat viata microclimatului. De aceea efectuam foraje in gheta pentru a extrage material de la diverse adancimi si de diverse varste si analizam compozitia microbiana a respectivelor probe.

Scopul nostru este sa vedem daca a existat o variatie in acesta compozitie microbiana si in al doilea rand am vrea sa vedem daca am putea gasi bacterii vii care au supravietuit prinse in gheata veche de cateva mii de ani. Suntem la inceput, avem probe pe parcursul mai multor companii. Doua campanii de foraj. Am extras gheata de diverse varste, 400 de ani, 900 de ani, 3000 de ani, si acum colegii de la Institutul de Biologie din Bucuresti, care conduc acest proiect analizeaza respectivele probe. Proiectul este condus de Dna Cristina Purcărea, de la Institutul de Biologie din Bucuresti si este un parteneriat intre respective institutie, Institutul de Speologie Departamentul Cluj Napoca, Institutul de Speologie Bucuresti, si Universitatea Stefan cel Mare din Suceava.

In proiect sunt implicate aproximatin 20 de specialisti, din 4 institutii incluzand geologi, geografi, glaciologi, climatologi, si desigur ce este mai important bacteriologi care studiaza diverse grupe faunistice,” ne-a declarat dl Dr. Aurel Perșoiu de la Universitatea Stefan cel Mare din Suceava.

Ghetarul Scarisoara este un fascinant monument al naturii, care stimuleaza si aprinde imaginatia cercetatorilor. Asociatia Speologica Sfinx a oferit sprijin tehnic si documentar fotografic.

„Se va continua cu probe prelevate de la adancimi mai mari, implicit mai vechi, pentru a putea reconstitui dinamica faunei microbiene in ultimii 4-5000 de ani, precum si pentru a a studia un mediu de viata care poate fi folosit ca analog pentu mediile de viata de pe alte planete (sau sateliti ai acestora) – de ex. satelitii lui Jupiter (Europa) si Saturn (Titan),” ne-a declarant in continuare Dl Dr. Aurel Perșoiu de la Universitatea Stefan cel Mare din Suceava.

La aceste campanii au participat Dl Dr Aurel Perșoiu de la Universitatea Stefan cel Mare din Suceava, Dna Dr Cristina Purcărea și Dna Ițcuș Corina de la Institutul de Biologie din Bucuresti, Dl Prof Dr Bogdan Onac si dl Dr Traian Brad de la Institutul de Speologie Emiul Racovita departamentul Cluj, Dna Dr. Alexandra Hillebrand de la Institutul de Speologie Emiul Racovita Bucuresti precum si Mădalina Pascu de la Facultatea de Biologie a Universitatii Bucuresti.

Cercetarile se efectueaza in cadrul proiectului “Biodiversitatea si distributia cronologica a microorganismelor din depozitul de gheata perena din Pestera Ghetarul de la Scarisoara”, condus de Cristina Purcarea, Institutul de Biologie Bucuresti, inceput in februarie 2012 si finantat de Consiliul National al Cercetarii Stiintifice (http://www.cncs-nrc.ro) si se deruleaza in baza unei autorizatii eliberate de Comisia Monumentelor Naturii a Academiei Romane, și cu notificarea Administrației Parcului Natural Apuseni”, se mai arată în comunicatul remis presei de AS Sfinx.

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Ştirea zilei

FOTO VIDEO| A început Alba Iulia Music and Film Festival 2022: Sute de oameni, prezenți la prima zi de spectacol

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

FOTO VIDEO| A început Alba Iulia Music and Film Festival 2022: Sute de oameni, prezenți la prima zi de spectacol

Alba Iulia Music & Film Festival 2022 debutează astăzi, în prim-planul manifestărilor aflându-se deschiderea oficială a manifestărilor și concertul Corinei Chiriac.

CITEȘTE ȘI: 19-21 august 2022| PROGRAMUL Alba Iulia Music & Film Festival: Filme, concerte live și invitați de marcă, în Cetatea Alba Carolina

Sute de persoane erau prezente în Piața Cetății pentru a se bucura de spectacol și de filme.

Elit - Gustul Desăvârșit

Comedia Cel mai bun șef, care a strâns șase premii Goya anul trecut, și doamna muzicii românești, Corina Chiriac, vor deschide festivalul, care va pendula, de la început până la sfârșit, între umor și dramă.

VINERI 19 AUGUST

Piața Cetății
20:00-Deschiderea oficială a festivalului: concert Corina Chiriac

21:00– FILM: Cel mai tare șef (The Good Boss), 2021, Spania, regia: Fernando León de Arano/ 1h 56

Piața Vestică
21:00– FILM: Nunți, botezuri, înmormântări, 2022, România, regia: Alexandru Lustig / 2h1min.

Esplanada Obeliscului
20:45– FILM: Capra cu trei iezi, 2022, România, regia: Victor Canache / 1h 23min.

Grădina Cetății
21:00– FILM: Insula, 2021, România, regia: Anca Damian/ 1h 24min.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

Lucrările pentru Transalpina de Apuseni vor fi RELUATE: Licitație de peste 127 de milioane de lei pentru restul de executat

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Lucrările pentru Transalpina de Apuseni vor fi RELUATE: Licitație de peste 127 de milioane pentru restul de executat

Lucrările la lotul 1 al drumului județean 107I, supranumit și „Transalpina de Apuseni”, cel mai lung, cel mai spectaculos și cea mai mare investiție într-un drum județean, vor fi reluate în curând.

Consiliul Județean Alba a lansat recent în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, o licitație pentru execuție de lucrări pentru proiectul “Modernizare drum județean DJ 107 I : Aiud (DN1) – Aiudul de Sus – Rîmeț – Brădești – Geogel – Măcărești – Bîrlești Cătun – Cojocani – Valea Barnii – Bîrlești – Mogoș – Valea Albă – Ciuculești – Bucium – Izbita – Coleșeni – Bucium Sat –DN74 (Cerbu)“/ Lot 1 – rest de executat.

Valoarea totală estimată este de 127.271.770,22 lei, fără TVA.

Elit - Gustul Desăvârșit

Consiliul Judeţean Alba a reziliat în urmă cu trei luni contractul pentru modernizarea lotului 1 a drumului cunoscut ca ”Transalpina de Apuseni”, motivul principal fiind reprezentat de faptul că antreprenorul principal nu a putut oferi o altă garanţie a contractului după falimentul City Insurance.

Lucrările pe acest tronson de drum în lungime de 43.510 km constau în:

– Reabilitare părții carosabile prin execuție fundație din balast și piatră spartă și două straturi de mixturi asfaltice.
– Construire/reabilitare poduri și podețe
– Preluarea apelor pluviale printr-o reţea de canalizare din conducta cu diametrul D = 500 mm şi guri de scurgere cu sifon si depozit
– Execuție șanțuri și rigole din pământ sau pereate
– Consolidare corp drum cu zid de sprijin și rigolă ramforsată
– Montare parapeți flexibili pe fundații izolate/adâncite
– Semnalizare orizontală și verticală
– Accese la proprietăți
– Amenajare drumuri laterale
– Amenajare piste de bicicliști și trotuare
– 9 staţii noi de autobuz.

”Transalpina de Apuseni” face legătura între DN74 şi DJ 107M prin Munţii Metaliferi şi Munţii Trascău, la altitudini de peste 1000 de metri, pe o lungime de 78,43 de kilometri.

Proiectul mai prevede amenajarea a 6,7 kilometri de piste de biciclete, 21 de staţii de autobuz, 12.610 metri pătraţi de trotuare, 14 poduri noi şi aproximativ 200 de podeţe. De asemenea, lucrarea presupune peste 23 de kilometri de fundaţii adâncite, ziduri de sprijin şi peste 73 de kilometri de şanţuri de beton.

Drumul este important atât pentru dezvoltarea socio-economică a zonei din Munţii Apuseni, deoarece va lega oraşul Abrud de municipiul Aiud, cât şi de Autostrada Sebeş-Turda, dar şi pentru că va permite accesul mai facil al turiştilor în această zonă. Tronsonul străbate o zonă importantă a judeţului Alba, prin Munţii Metaliferi şi realizarea lui va scoate din relativa izolare care le-a frânat dezvoltarea economică şi le-a favorizat depopularea comunele Rîmeţ, Ponor şi Mogoş. De asemenea, va contribui la scurtarea drumului pe care îl au de parcurs locuitorii din zona Zlatna, Abrud spre Aiud, Cluj-Napoca şi spre localităţile din estul judeţului Alba, spre Blaj, Ocna Mureş.

Țara Moților va avea în curând o nouă și modernă legătură cu rețeaua rutieră europeană, odată cu modernizarea ”Transalpinei de Apuseni”, unul dintre cele mai frumoase și spectaculoase drumuri din România.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

ALERTĂ hidrologică: COD GALBEN de inundații în Alba și alte județe, până luni după masa. Zonele vizate

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022
ALERTĂ hidrologică: COD GALBEN de inundații în Alba și alte județe, până luni după masa. Zonele vizate

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor a emis o alertă de cod galben de inundații valabil și pentru județul Alba, până la data de 22 august, la ora 16:00.

COD GALBEN

În intervalul 20.08.2022 ora 12:00 – 22.08.2022 ora 16:00 pe râurile din bazinele hidrografice: Someşul Mic – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Bihor şi Cluj), Crişul Repede – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Cluj şi Bihor), Crişul Negru – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Bihor şi Arad), Crişul Alb – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Hunedoara şi Arad), Arieş – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Alba şi Cluj), Mureş – afluenţii aferenţi sectorului aval confluenţă cu râul Târnava (judeţele: Alba, Sibiu, Hunedoara şi Arad), Bega Veche – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior, Bega – bazin amonte S.H. Balinţ şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Balinţ (judeţele: Timiş şi Arad), Timiş – bazin amonte S.H. Lugoj şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Lugoj, Bârzava, Moraviţa (judeţele: Caraş Severin şi Timiş), Caraş, Nera (judeţul Caraş Severin), Cerna – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Gorj şi Caraş Severin), Dunăre – afluenţii mici aferenţi sectorului amonte confluenţă cu râul Desnăţui (judeţele: Caraş Severin, Mehedinţi şi Dolj), Desnăţui – (judeţele: Mehedinţi şi Dolj), Jiu – bazin amonte S.H. Podari şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Podari (judeţele: Hunedoara, Gorj, Mehedinţi şi Dolj), Olt –afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sebeş Olt (judeţele: Sibiu, Vâlcea, Argeş, Gorj, Dolj şi Olt).

Elit - Gustul Desăvârșit


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea