FOTO VIDEO| Vernisajul expoziției Cetatea Dacică de la Căpâlna și Războaiele Daco-Romane, la Sala Unirii din Alba Iulia

Vernisajul expoziției Cetatea Dacică de la Căpâlna și Războaiele Daco-Romane, la Sala Unirii din Alba Iulia

Vineri, 24 iunie 2022, ora 17.30, la Sala Unirii – Spațiile Expoziționale a fost vernisată expoziția Cetatea Dacică de la Căpâlna și Războaiele Daco-Romane.

Evenimentul este organizat în cadrul celei de-a XIV-a ediții a Festivalului Cetăților Dacice, care va avea loc în perioada 24-26 iunie 2022, la Săsciori/Căpâlna.

Cetatea, semnalată încă de la sfârșitul sec. al XIX-lea, a fost edificată pe mai multe terase naturale și antropice, iar sistemul defensiv al acesteia era alcătuit din mai multe elemente de fortificare.

Căpâlna a fost construită în a doua jumătate a sec. I î.Hr. și a funcționat până în timpul războaielor dacice ale lui Traian (101-102 și 105-106 d.Hr.), având rolul de a bara înaintarea trupelor inamice dinspre est, pe Valea Sebeșului, spre capitala dacilor, Sarmizegetusa Regia.

Cel mai probabil o parte a zidului de incintă cetății Căpâlna a fost demantelat în urma încheierii păcii din anul 102, defavorabilă regelui Decebal datorită înfrângerii sale din primul război, iar în ajunul celui de-al doilea război s-a procedat la o refacere a acestei incinte.

Căpâlna este una dintre cele șase cetăți dacice din Munții Șureau incluse în anul 1999 în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Sarmizegetusa Regia, Costești – Cetățuie, Costești – Blidaru, Luncani – Piatra Roșie, Bănița și Căpâlna făceau parte din sistemul defensiv al Regatului dac, care se întindea pe o suprafață de aproximativ 200 km2, fiind cel mai complex din Europa barbară de la acea vreme.

Arheologia peisajului (landscape archaeology) a înregistrat progrese tehnologice deosebite în ultimii ani prin utilizarea prospecțiilor geofizice și aeriene (cartografierea LiDAR), fiind descoperite noi castre romane de marș care supravegheau cetățile dacice din Munții Șureanu. Acest aspect ilustrează în mod special strategia armatei romane în unul dintre cele mai importante conflicte purtate într-o zonă montană.

Cercetările arheologice au pus în evidență importanța și monumentalitatea acestei cetăți dacice, iar artefactele expuse cu această ocazie reflectă dezvoltarea culturii materiale din acea perioadă, precum Tezaurul de la Căpâlna, alcătuit dintr-un colier și doi cercei din aur, recuperat în urma braconării sitului de către căutătorii de comori.

Astfel, protejarea, restaurarea și punerea în valoare a sitului de la Căpâlna constituie priorități în cadrul politicilor de management cultural atât la nivel local, cât și național.

În expoziție au fost expuse o serie de artefacte descoperite în urma cercetărilor arheologice din zonă, unele fiind importuri din lumea romană. Vasele ceramice dacice găsite au fost lucrate atât manual, în special cele pentru gătit, cât şi la roată, cele utilizate la servitul mâncării sau la depozitarea ei.

Obiectele din fier sunt numeroase şi variate: unelte de făurărie (ciocane, cleşti, dălţi), tâmplărie (topoare, bărzi) sau agricole (brăzdar de plug, sape, seceri) materiale de construcţie (cuie, ţinte, scoabe), obiecte de întrebuinţare curentă (vase, strecurători, cuţite), arme (pumnale de tip sica, vârfuri de suliţe şi săgeţi).

Sunt prezente și vase romane din bronz de tip situla și simpulum, vase și obiecte de podoabă din sticlă, ustensile din piatră (cute, râșnițe), piese de podoabă și vestimentație din argint, bronz și fier (catarame, verigi, inele, pandantive, fibule), piese de harnașament din fier (zăbale, psalii, pinteni).

Organizatorii evenimentului sunt Consiliul Județean Alba, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba Iulia și Primăria Comunei Săsciori.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI