Scandalul “Nicolae Sântimbrean”, izbucnit în urma documentelor publicate în ziarul “Unirea” despre trecutul “penal” al vicepreședintelui Tineretului Național Liberal la nivel național, continuă cu mărturia șocantă a celui care a fost în urmă cu 12 ani victima lui Nicolae Sântimbrean,  pe vremea când acesta era polițist la Postul de poliție din Cenade.

 „M-a legat şi bătut ca să recunosc o faptă pe care nu am făcut-o”

Bărbatul care în vara anului 2000 a fost anchetat de liberalul Nicolae Sântimbrean, pe atunci tânăr agent la Postul de Poliţie Cenade, se numeşte Aurel Muntean (FOTO) şi locuieşte în satul Ţapu, comuna Micăsasa, din judeţul Sibiu. Deşi de la acel moment au trecut mai bine de zece ani, bărbatul, acum în vârstă de 39 de ani, îşi aminteşte cu lux de amănunte cum a fost torturat o noapte întreagă de şeful de post de la Cenade şi de ajutorul său, poliţistul Nicolae Sântimbrean, pentru a recunoaşte că este autorul unui furt pe care nu îl comisese.

A ales să-şi facă publică povestea când a aflat, prin intermediul ziarului Unirea, că cel care l-a torturat să recunoască un furt pe care nu îl comisese, este propus şi susţinut de PNL (n.r. – partid care începând cu prigoana comunistă a liderilor liberali de după 1947 a fost distrus la propriu de astfel de torţionari) pentru o funcţie publică plătită cu zeci de mii de lei din banii tuturor, adică pentru şefia Organismului Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (OIR POSDRU). Acest lucru l-a revoltat.

„Eu locuiesc şi am locuit dintotdeauna în localitatea Ţapu, comuna Micăsasa, din Sibiu. În vara anului 2000 am avut o treabă la Cenade, la un prieten de-al meu cu care apoi am mers într-un bar din localitate să bem o bere. Câtva timp mai târziu, era cândva în toamnă, am primit vorbă prin cineva să mă prezint la postul de poliţie din Cenade. Mi s-a spus că este vorba despre un furt. Odată ajuns acolo, şeful de post Nicolae Suciu şi agentul Nicolae Sântimbrean au încercat să mă convingă să dau o declaraţie cum că eu aş fi autorul furtului comis din bufetul comunal de unde se furaseră ţigări şi băutură.

M-au ameninţat că dacă nu declar ce îmi spun ei, mă vor duce la poliţie, la Blaj, unde îmi vor da mandat de arestare. Au început apoi să mă bată cu bulanul în palmă şi când au văzut că în continuare nu vreau să recunosc m-au dus într-o altă cameră unde m-au pus să mă descalţ şi mi-au dat la tălpi cu o bâtă de baseball. M-au dus apoi din nou să dau declaraţii cum că aş fi făcut fapta, însă eu nu am putut face asta ştiind că sunt nevinovat şi am susţinut în continuare că sunt nevinovat.

 M-au pus să stau în genunchi pe marginea patului şi cu bâta de baseball îmi dădeau în tălpi. Când mă lăsa Suciu, mă lua Sântimbrean şi tot aşa până noaptea târziu. Toate bătăile au durat de la ora 3 după-masa până noaptea la ora 2.00-3.00. În tot acest timp, tatăl meu, văzând că nu mai ajung acasă, a sunat la postul de poliţie Cenade şi a întrebat dacă sunt acolo iar cei doi poliţişti l-au minţit şi i-au spus că am plecat. Tot văzând că nu mai ajung, tatăl şi cumnatul meu au venit la Postul de poliţie unde au ajuns pe la ora 2.30 – 3.00 noaptea. Atunci le-am spus să nu mă lase acolo pentru că până dimineaţa poliţiştii mă vor nenoroci în bătaie. Tatăl meu văzând că am mâinile roşii şi dându-şi seama că am fost bătut, le-a cerut celor doi poliţişti să nu mai dea în mine. Atunci bătăile au încetat (…)

După ce m-au bătut în tălpi, m-au legat cu cătuşele de un grilaj de fier cu o mână cât mai sus pentru a putea sta pe picioare deoarece eu le-am spus că nu mă pot ţine pe picioare din cauza durerilor pe care le simţeam în tălpi. Şi tot aşa, mă legau, apoi după o perioadă mă dezlegau şi mă duceau din nou în cealaltă cameră ca să dau declaraţii aşa cum voiau ei. (…) În cele din urmă s-a dovedit că adevăraţii făptaşi erau nişte ţigani din Cenade”, a povestit Aurel Muntean.

Bărbatul anchetat de Sântimbrean a spus că, deşi instanţa i-a făcut dreptate cu zece ani în urmă şi i-a condamnat pe cei doi poliţişti la închisoare cu suspendare şi plata a 20 de milioane de lei vechi daune morale, el nu a primit niciun ban. „După cele păţite am depus o plângere împotriva celor doi poliţişti care au şi fost apoi suspendaţi din poliţie. Ei au fost trimişi în judecată, însă eu nu mi-am permis să-mi angajez un avocat care să mă reprezinte, decât în prima fază de judecată. Apoi nici nu ştiu ce s-a mai întâmplat. Am avut alte probleme, am plecat la muncă în Germania şi nu am mai avut cum să mă interesez de urmări şi nici nu am primit vreo înştiinţare la domiciliu. Consider că un astfel de om ca Sântimbrean, care bate oameni nevinovaţi şi nu respectă o hotărâre judecătorească, nu are dreptul să ocupe vreo funcţie publică”, a adăugat Aurel Muntean.

După ce a fost suspendat din poliţie, Nicolae Sântimbrean a intrat în politică şi a deţinut funcţii în administraţia judeţeană. În vârstă de 36 de ani, Sântimbrean este vicepreşedinte al tineretului PNL la nivel naţional. El este un apropiat al deputatului liberal Dan Simedru, conducând cabinetul acestuia în perioada în care a fost prefect. Sântimbrean a fost consilier şi al deputatului PNL Călin Potor. El nu a putut fi contactat în cursul zilei de ieri pentru a-şi spune punctul de vedere în legătură cu declaraţiile făcute de victima sa. Aurel Muntean spune că deşi justiţia i-a obligat pe cei doi, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă, să-i plătească despăgubiri morale în valoare de 20 de milioane de lei vechi, nu a văzut niciun leu nici până în zi de azi.

Vizibil afectat (n.a. transpira și se bloca) retrăind experiența traumatică din urmă cu 12 ani, Aurel a mărturisit ce îi trecea prin cap, în unele momente ale anchetei, sugerând cel mai bine disperarea la care ajunsese în urma “tratamentului” celor doi polițiști. Sub imperiul sentimentului nedreptății la care era supus, acesta a povestit că își imaginează cum pune mâna pe un scaun și cu ultimele puteri îi lovește pe cei doi anchetatori în cap, iar astfel coșmarul se va sfârși. Nu a făcut-o, și mulțumește și acum lui Dumnezeu că i-a dat forța să îndure nedreptatea din acele momente.

Chiar dacă în cazul lui Nicolae Sântimbrean a intervenit reabilitarea, aceasta are doar efecte  asupra responsabilității juridice, nu și asupra responsabilității morale. Într-o țară civilizată, în urma dezvăluirilor făcute în presă despre conduita morală și profesională a lui Sântimbreanu, ar fi urmat demisia acestuia din fruntea organizației TNL la nivel național și anunțarea retragerii candidaturii de la șefia unei instituții cum este POS DRU, respectiv retragerea oricărui sprijin politic din partea PNL.

Sloganul TNL “Dreptate până la capăt” ar trebui să se aplice și în cazul liderilor săi, nu doar în ceea ce ne privește pe noi, cei mulți.