Este postul intermitent o soluție pentru sănătate sau doar o modă cu riscuri ascunse?

Este postul intermitent o soluție pentru sănătate sau doar o modă cu riscuri ascunse?

Alimentația cu pauze programate între mese a devenit una dintre cele mai discutate strategii pentru controlul greutății. Dar cât de mult contează ora la care mâncăm și cât de mult contează, de fapt, ceea ce punem în farfurie?

Postul intermitent nu este o dietă în sensul clasic, ci un mod de organizare a meselor. Cele mai cunoscute variante presupun alternarea unor perioade în care se consumă alimente cu intervale de post. Modelul 16:8, de exemplu, presupune o fereastră de alimentație de aproximativ opt ore și un interval de post de 16 ore. Alte abordări includ restrângerea alimentației la anumite zile sau reducerea frecvenței meselor.

Popularitatea metodei este legată în special de posibilitatea de a reduce aportul caloric fără numărarea permanentă a caloriilor. Pentru unele persoane, faptul că există o perioadă clară în care mănâncă poate simplifica rutina alimentară și poate limita gustările de seară.

Ce beneficii sunt susținute de cercetări?

Studiile clinice indică faptul că postul intermitent poate contribui la scăderea în greutate și la îmbunătățirea unor indicatori metabolici, mai ales atunci când duce la reducerea aportului energetic total. Unele cercetări au observat îmbunătățiri ale glicemiei, sensibilității la insulină, tensiunii arteriale sau unor markeri metabolici.

Totuși, imaginea este mai nuanțată decât sugerează mesajele promovate pe rețelele sociale. O parte importantă a beneficiilor poate proveni din faptul că oamenii ajung să consume mai puține calorii, nu neapărat din simpla existență a unei perioade de post.

Cu alte cuvinte, „când mănânci” poate conta, dar „ce și cât mănânci” rămâne esențial.

Poate postul intermitent să fie mai bun decât o dietă obișnuită?

Nu există dovezi solide că postul intermitent este, pentru majoritatea oamenilor, o metodă universal superioară restricției calorice convenționale. Unele persoane îl găsesc mai ușor de respectat, în timp ce altele se confruntă cu foame, iritabilitate sau tendința de a mânca excesiv în fereastra de alimentație.

Succesul pe termen lung depinde în mare măsură de aderență: dacă o persoană poate menține fără dificultate programul și, în același timp, poate avea o alimentație echilibrată.

Ce se întâmplă în organism în timpul postului?

În perioada fără alimente, nivelul insulinei tinde să scadă, iar organismul începe să utilizeze mai intens rezervele energetice. Pe măsură ce postul se prelungește, metabolismul energetic se modifică, iar utilizarea grăsimilor poate crește.

Aceste mecanisme au alimentat și afirmațiile despre „detoxifiere” sau „autofagie”. Autofagia este un proces celular real, însă extrapolarea rezultatelor obținute în anumite experimente la efecte spectaculoase ale postului intermitent asupra sănătății umane trebuie făcută cu prudență.

Cine ar trebui să fie prudent?

Postul intermitent nu este potrivit pentru toată lumea. Copiii și adolescenții, femeile însărcinate sau care alăptează și persoanele cu anumite afecțiuni sau cu antecedente de tulburări de alimentație ar trebui să evite inițierea unui astfel de regim fără recomandare medicală.

Prudența este importantă și în cazul persoanelor care urmează tratamente ce pot afecta glicemia sau care au alte probleme medicale pentru care modificarea programului alimentar poate avea consecințe.

Postul nu trebuie confundat cu înfometarea și nici folosit ca justificare pentru restricții extreme. Hidratarea adecvată și calitatea alimentelor rămân importante.

Mit sau realitate: postul „arde grăsimea” automat?

Este adevărat că organismul își modifică sursele de energie în timpul postului. Dar acest lucru nu înseamnă că simpla prelungire a perioadei fără mâncare garantează slăbirea. Dacă aportul caloric este compensat prin mese foarte consistente, avantajul energetic poate dispărea.

În plus, calitatea dietei contează pentru sănătate independent de greutate: proteinele suficiente, legumele, fructele, cerealele integrale, grăsimile nesaturate și aportul adecvat de micronutrienți nu ar trebui sacrificate pentru respectarea rigidă a unei „ferestre” alimentare.

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News