Escrocheria de la CEC Zlatna: ”Faptele inculpatei au provocat tulburare în rândul persoanelor păgubite…” – Motivarea Curții de apel Alba Iulia pentru menținerea arestării preventive a Elenei Meteșan

Înlăturarea unui pericol concret pentru ordinea publică este motivul pentru care Elena Meteșan, cercetată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de delapidare în formă continuată, va rămâne în arest preventiv. Ea este învinuită că, împreună cu sora sa, Victoria Popa, în calitate de angajate la CEC Zlatna, au păgubit peste 100 de clienţi ai unității bancare, prejudiciul ridicându-se la peste 3,2 milioane de lei.

În motivarea soluției prin care Curtea de Apel Alba Iulia a respins contestaţia formulată de Elena Meteșan împotriva măsurii arestării preventive pentru 30 de zile, dispusă judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Alba, se arată că:

”Actele dosarului demonstrează şi probează existenţa unui pericol concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatei, raportat la gravitatea activităţii infracţionale desfăşurată de inculpată, înşelăciune şi delapidare în formă continuată care a produs consecinţe deosebit de grave, numărul foarte mare al actelor materiale – 92 de acte materiale de delapidare şi 15 acte de înşelăciune, prejudiciul extrem de mare, care depăşeşte până în acest moment 3.000.000 lei, pericol care reclamă, necesitatea unei reacţii ferme şi eficiente a autorităţilor judiciare în privinţa persoanelor cercetate pentru fapte de natura celor în discuţie, în sensul stopării acestor acţiuni infracţionale, cu atât mai mult că inculpata a acţionat  în calitate de ofiţer de credit. Faptele inculpatei au creat o adevărată stare de insecuritate cu privire la integritatea depozitelor bancare, atât la nivel local cât şi la nivel naţional, provocând tulburare în rândul persoanelor păgubite, acestea fiind dispuse să recurgă la măsuri extreme pentru a li se face dreptate şi a-şi recupera prejudiciile”.

Deși a admis că inculpata nu are antecedente penale, a colaborat cu organele judiciare şi a recunoscut acuzaţiile aduse, instanța a stabilit că ”în contextul concret al cauzei, circumstanţele personale ale inculpatei trebuie analizate nu în mod exclusiv, ci prin raportare şi la gravitatea infracţiuni pretins a fi comisă, conferită de natura ei, modalitatea şi consecinţele faptei, iar în urma acestei analize se reţine că  măsura arestării preventive este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor, raportat la modalitatea de săvârşire a faptelor cu privire la care sunt indicii că ar fi fost comise de inculpată şi la rezonanţa socială a unor asemenea fapte”.

”Curtea a analizat şi posibilitatea instituirii faţă de contestatoare a unei măsuri alternative, respectiv a unor măsuri preventive mai puţin restrictive şi care să fie în măsură să ducă la îndeplinirea scopului desfăşurării optime a procesului penal (…). Însă, raportat la toate elementele cauzei, se apreciază că la acest moment instituirea unor măsuri preventive mai puţin restrictive faţă de inculpată este insuficientă pentru a ocroti ordinea publică, apreciindu-se că lăsarea acesteia  în libertate în această fază a procedurilor nu ar fi compatibilă cu imperativele realizării unei protecţii reale şi eficiente a ordinii de drept”, se mai arată în extrasul încheierii penale.

În această cauză, prelungirea arestului preventiv este programată pentru judecare în data 4 octombrie 2016.

Reamintim că Elena Meteșan a fost reținută și apoi arestată preventiv la mijlocul lunii septembrie, după ce poliţiştii de la IPJ Alba, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, au efectuat percheziţii domiciliare în Zlatna şi localitatea Tăuţi, la locuinţele aflate în propietatea sa și a surorii sale, Victoria Popa.

CITEȘTE ȘI: Escrocheria de la CEC Bank Zlatna: carduri bancare, înscrisuri, documente şi tipizate de uz bancar, găsite în urma perchezițiilor

Din cercetări a rezultat faptul că, în perioada 2012 – 2016, cele două angajate ale agenţiei bancare, şi-ar fi însuşit sume de bani, depuse de clienţii băncii în conturile personale de depozit. Totodată, acestea i-ar fi indus în eroare pe unii clienţi ai băncii, pentru care nu ar fi efectuat operaţiuni de depunere a banilor în cont sau nu ar fi deschis conturi de depozit pe numele acestora, însuşindu-şi banii şi eliberându-le documente care atestau, în mod fictiv, că sumele de bani au fost depuse în conturile lor şi au fost introduse în circuitul bancar.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI