Editorial | Cum au adus ciocoii noi finanțele țării în pragul colapsului

Editorial | Cum au adus ciocoii noi finanțele țării în pragul colapsului

De frig, de foame, de lipsa perspectivei au ieșit în stradă oamenii în decembrie 1989. Unii spun că ar fi fost o operațiune orchestrată în laboratoarele serviciilor secrete, dar chiar și așa, ea nu ar fi avut succes dacă nu ar fi fost nemulțumirea socială reală. La 33 de ani de la acea explozie de nemulțumire socială România stă din nou pe un butoi de pulbere. Dacă nu ar fi așa, de ce ar fi promovat liberalii domni Bode și Ciucă modificarea Codului Penal astfel încât să zădărnicească protestele? Și se mai și laudă liberalii cu asta!

Citește și: Guvernul vine cu „Taxa după moarte”! Ce este aceasta și care sunt restul măsurilor fiscale anunțate pentru români

Când au promovat modificarea asta care pedepsește cu închisoarea „tulburarea liniștii publice”, care tulburare poate fi orice protest, domnii Bode și Ciucă erau în miezul deciziilor guvernamentale, aveau acces la toate datele economice și sociale și primeau rapoarte care arătau deteriorarea climatului în societate, așadar știau că lucrurile se vor înrăutăți și mai mult și s-au gândit să ia măsurile necesare astfel încât protestele să fie cât mai greu de organizat. Obișnuită să spun ce cred, m-a șocat afirmația unui prieten: „Am ajuns să ne fie iar frică să vorbim!”. Da, așa s-a ajuns în țara în care Iohannis ne-a impus stabilitatea noilor ciocoi.

Ciocoii cei noi, în teribila lor nepăsare față de țară și cetățenii ei, mimând însă interesul, au reușit să aducă finanțele țării în pragul colapsului și, cu noile măsuri pe care le preconizează împotriva mediului privat, vor aduce și economia în colaps. România este singura țară din UE care este în procedură de deficit excesiv, adică a depășit cu mult cei 3% din PIB acceptați la deficit. Noi aveam în 2022 9,2% din PIB deficit! Iar mare parte din acest deficit vine din cheltuielile nesăbuite ale guvernului.

România ocupă primul loc în UE la acest capitol, cu 37% din PIB cheltuielile cu salariile bugetarilor, în timp ce media UE este de 23,6% din PIB cu salariile bugetarilor. Procentele sunt aferente anului 2021. Este o diferență uriașă. Dacă ne uităm că în 2020 ponderea în PIB a salariilor bugetarilor era în România de 33% și media UE era de 22,4%, putem observa ușor cum guvernele liberale, cele care ar fi trebuit să sprijine economia și ai căror politruci vorbesc pe la simpozioane de „statul suplu”, au îngrășat aparatul bugetar, avansul în doi ani fiind de 4 procente în timp ce avansul în media UE este de 1,2%.

Ne e și frică să ne gândim la ce procent s-o fi ajuns acum în PIB cu salariile bugetarilor dacă știm că doar în anul 2022 numărul acestora a crescut cu 25.000 și că de la începutul anului 2023 s-au mai adăugat încă 18.000.

 Pentru că nu suntem nici orbi, nici proști, premierul Ciolacu ne vorbește acum, când Comisia Europeană a amenințat cu tăierea fondurilor nerambursabile, despre măsuri de limitare a cheltuielilor statului. Declarațiile sale de ieri nu sunt decât o sumă de vorbe frumoase care au ca scop îndulcirea pastilei amare pe care guvernul o va servi mediului privat, anume majorarea taxelor, impozitelor și inventarea de taxe noi.

Din toate cele 50 de măsuri anunțate pentru stoparea risipei bugetare, efect imediat are doar limitarea acordării voucherelor de vacanță, chestie care nu aduce cine știe ce economie, dar, no, dă bine ca imagine! Pentru restul sunt necesare luni de zile de implementare, asta dacă chiar se vor implementa, dar eu cred că nu, ci că au fost anunțate, așa cum spuneam, doar ca să mai domolească criticile care vin din mediul privat, unde ca și în 1989 lipsește perspectiva și va fi tot mai frig și mai foame.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News