Economistul care a anticipat criza din 2008: O combinație de politici economice slabe și șocuri negative ale oferte pune baza „mamei crizelor” stagflationare

Economistul care a anticipat criza economică din 2008, Nouriel Roubini, a atras atenția asupra unei noi crize. Acesta este profesor de economie în cadrul Facultății de Business a Universității din New York.

„Ne-a rămas astfel cea mai gravă criză din anii 1970 și din perioada 2007-2010. Ratele datoriilor sunt mult mai mari decât în ​​anii 1970, iar o combinație de politici economice slabe și șocuri negative ale ofertei amenință să alimenteze mai degrabă inflația decât deflația, punând bazele mamei crizelor stagflationare ale datoriilor în următorii câțiva ani”, spune Roubini în analiza sa din The Guardian.

Economistul a catalogat drept „exuberanță irațională” entuziasmul în jurul criptomonedelor. El se așteaptă ca o cerere imensă să alimenteze inflația, presiunile de aprovizionare precum protecționismul, destrămarea lanțurilor globale de aprovizionare și atacurile cibernetice asupra infrastructurii cheie, ceea ce va duce apoi la creșterea prețurilor.

Mai mult, guvernele au împrumutat sume mari de bani pentru a-și finanța planurile de stimulare și sunt mult mai îndatorate acum decât acum 50 de ani, a spus Roubini.

Vorbind despre entuziasmul din jurul criptomonedelor, Nouriel Roubini se așteaptă ca inflația monetară să fie alimentată de cererea imensă. Ca o consecință, prețurile vor continua să crească. Însă Roubini vede și alte evenimente: din pricina presiunilor privind implementarea unor politici protecționiste, se vor destrăma multe lanțuri de distribuție globale, iar atacurile cibernetice asupra unor elemente-cheie de infrastructură se vor înmulți.

Fiincă guvernele naționale au împrumutat sume uriașe de bani ca să își finanțeze planurile ambițioase de relansare economică, unele state au devenit azi cu mult mai îndatorate decât erau în urmă cu 50 de ani. Profesorul în economie anticipează că acești guvernanți nesăbuiți vor avea probleme cu gestionarea datoriilor contractate. Dacă piața se prăbușește, băncile nu vor mai putea fi salvate, companiile ar rămâne fără ajutor, iar acordarea de asistență financiară persoanelor nevoiașe se va sista.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăreste Ziarul Unirea pe ȘTIRI GOOGLE