O nouă zi liberă pentru angajații de la stat și privat: În ce caz poate fi solicitată

O propunere legislativă aflată, de puțin timp, în dezbaterea senatorilor arată că aAngajatorii vor trebui să acorde salariaților, la cererea acestora, o zi liberă plătită, pentru ca cei din urmă să participe la cursuri de prim ajutor.

Ziua liberă pentru participarea la cursuri de prim ajutor va putea fi solicitată atât de angajații de la stat, cât și de cei din mediul privat.

Scopul propunerii legislative aflate în dezbaterea Senatului este încurajarea înscrierii salariaților la cursuri de prim ajutor, astfel încât, în cazuri de urgență, să poată interveni rapid și eficient.

Mai exact, angajatorii vor avea “obligaţia de a acorda o zi liberă plătită salariaţilor, în vederea participării acestora la cursurile de prim ajutor”. Ziua liberă se va acorda doar la cererea salariatului, ce va trebui însoţită de dovada înscrierii la curs.

Salariații vor putea urma cursurile de prim ajutor la “instituţiile, asociaţiile, organizaţiile neguvernamentale sau persoanele juridice autorizate şi/ sau competente, potrivit legii, să organizeze şi desfăşoare aceste cursuri”, după cum apare în document.

Vor putea solicita ziua liberă plătită pentru participarea la cursuri de prim ajutor atât angajații din mediul public, cât și cei din mediul privat, inclusiv cei ce activează în cadrul asociaţiilor şi fundaţiilor.

Angajatorii care vor acorda zile libere salariaților pentru a participa la cursuri de prim ajutor vor putea scădea o sumă egală cu salariul lunar brut al celui care a efectuat un curs de prim ajutor împărţit la numărul de zile lucrătoare din luna în care a fost efectuat cursul din impozitul pe profit, din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor sau impozitul pe profitul asociaţiilor şi fundaţiilor, după caz, datorat pentru perioada în care a fost efectuat cursul.

Sumele care nu vor fi scăzute din impozit se vor reporta în următorul an, la termenul de declarare şi plată. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării acestora, în aceleaşi condiţii, la fiecare termen de plată a impozitului.

Potrivit inițiatorilor, se dorește încurajarea participării salariaților la cursuri de prim ajutor, deoarece,”în situaţia producerii unor accidente, să poată acorda primul ajutor de bază”.

Sursa: dcbusiness.ro

Modificarea kilometrajului, INTERZISĂ: Ce trebuie să facă românii care au autoturisme cu odometre defecte

Odată cu publicarea legii privind registrul electronic al istoricului vehiculelor rutiere înmatriculate sau înregistrate în România, modificarea kilometrajului unei mașini a devenit interzisă.

Potrivit articolul 2 din legea 142/2023, începând de azi, modificarea kilometrajului unei mașini este strict interzisă, astfel:

(1) Este interzisă manipularea odometrului unui autovehicul, solicitarea manipulării odometrului sau orice acţiune de natură să influenţeze înregistrarea exactă a numărului kilometrilor parcurşi de un autovehicul.

(2) În sensul prezentei legi, prin manipularea odometrului se înţelege practica frauduloasă de modificare voită şi neautorizată a kilometrajului real indicat de odometrul unui autovehicul.

(3) În cazul în care odometrul este defect sau nu funcţionează corespunzător, proprietarul/utilizatorul menţionat în certificatul de înmatriculare/înregistrare al autovehiculului este obligat să îl repare sau să îl înlocuiască fără întârziere la operatori economici autorizaţi în acest sens.

Citește și: MIPE, anunț despre tichetele pentru nou-născuți: „Astăzi am virat banii pentru peste 10.000 de trusouri”

Articolul 13 spune că, în termen de patru luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii emite un ordin pentru punerea în aplicare a prezentei legi.

În forma adoptată de Senat, modificarea kilometrajului era pedepsită cu închisoare de la 1 lună la 1 an sau cu amendă, însă Guvernul a explicat, în punctul său de vedere, că nu se impune reglementarea distinctă, întrucât conduita este deja incriminată prin prevederile Codului Penal.

Până în prezent, modificarea kilometrajului era incriminată, indirect, prin prevederile Codului Penal, fiind încadrată la fapta de înșelăciune, articolul 244.

Potrivit Codului Penal, “Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani”, potrivit digi24.ro.

Sursa: antena3.ro

Surpriză după primele rezultate definitive la Recensământ: ţara care are în România cea mai puternică diaspora

Mai suntem doar puţin peste 19 milioane în ţara asta. România a pierdut un milion 100 de mii de oameni în 10 ani. Cei care au rămas sunt în proporţii aproape egale, femei şi bărbaţi, cu un uşor plus în dreptul domnilor. Ei sunt mai tineri, însă, în medie, cu aproape trei ani decât doamnele. Să nu te miri când vezi pe străzi mai mult oameni în vârstă. Raportul este 121 de persoane de peste 65 de ani la 100 de români sub 15 ani. Aşa că un angajat munceşte pentru pensiile şi asigurările sociale a doi pensionari sau copii.

Iar din urmă vine o generaţie cu discrepanţe foarte mari între zone. Cei mai mulţi copii mici sunt în Bucureşti, Iaşi şi Cluj, iar cei mai puţini, în Tulcea, Mehedinţi şi Covasna. Unii sunt crescuţi de un singur părinte. Cei mai mulţi divorţaţi sunt la Bucureşti – aproape câtă populaţie are Constanţa. În afara capitalei, cele mai multe despărţiri sunt în Timiş, dar cei mai familişti români trăiesc în Sălaj.

Ajungem la străinii din România. Puţini peste 50.000 au fost înregistraţi la recensământ. Cei mai mulţi au cetăţenia Republicii Moldova, iar pe locul doi sunt italienii. În afară de Bucureşti şi Ilfov, cele mai importante comunităţi de italieni sunt în Timiş şi Bacău.