DUMINICĂ, 18 februarie: Lăsatul Secului de brânză pentru Postul Sfintelor Paști. Ce nu ai voie să faci în această zi

Duminică, 18 februarie 2018, credincioșii ortodocși  Lăsatul Secului pentru brânză. Este, de altfel, și ultima duminică dinaintea Postului Paștelui 2018.  I se mai spune și Ziua Impăcării, căci bunii creștini cer iertare. Vecinii, rudele, cunoscuții se vizitează și își cer iertare unii de la alții, că să intre curați în Post. Urarea care se face este „Post ușor!”. 

Potrivit crestinortodox.ro, în calendarul bisericesc, Lăsata Secului are doua etape care conduc treptat către Postul Sfintelor Paști: Duminica Înfricosatei Judecăți – când s-a lăsat sec de carne ( pe 11 februarie) și Duminica Izgonirii lui Adam din Rai când se lasă sec de brânză (18 februarie).

În Postul Mare, creștinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporita, prin renunțarea la alimentele de proveniență animalice. Mai mult, aceștia trebuie să se înalțe sufletește prin rugăciune alături de fapte bune.

De regulă, cuvântul sec, din sintagma Lăsată Secului, este înțeles ca fiind sinonim cu uscat, fără grăsime, de post. Însă, la Sfinții Părinți, accentul nu cade numai pe mâncare. Secul pe care îl cere postul ortodox este seclum (saeculum), adică lumea împătimită.

 Ce nu ai voie să faci de Lăsatul Secului de Branză pentru Postul Paștelui 2018

• De Lăsatul Secului de Branză nu se coase, nu se toarce, nu se țese, nu se fac treburi casnice, căci altminteri casa poate fi lovită de rele, de boli și distrugeri.
•  Nu se dă nimic cu împrumut, se fac pomeni cu turte din mălai, pentru morți și vii.
•  Fetele bătrane sau cele care vor să se mărite țin post negru în Duminică dinaintea Postului Mare, fără a pune gură nici măcar pe un strop de apă, pană la asfințit.
• E bine să mănanci un ou copt sau fiert, că să ți se pară Postul mic și ușor că oul. Resturile și firmiturile de la masă de Lăsata secului nu se aruncă decât înspre Răsărit, pentru a nu se împrăștia belșugul.

În centrul ţării, de Lăsata secului se aprind focuri pe dealuri, pentru a purifica satele şi pentru a alunga spiritele rele.

În duminica Lăsatului sec de brânză se mai oferă copiilor nevoiaşi şapte sticle de lapte, reprezentând cele şapte săptămâni ale postului.

În unele zone se fac petreceri în duminica Lăsatei Secului. Acesta este ultimul prilej de distracţie colectivă, înainte de a se intra în perioada Postului Paştilor.

Postul Paștelui ortodox sau Postul Mare, așa cum mai este denumit, în anul 2018, începe pe data de 19 februarie și durează 7 săptămâni, mai exact 40 de zile la care se adaugă Săptămâna Patimilor. Paștele ortodox se sărbătorește anul acesta pe data de 8 aprilie 2018.

Postul Paştelui a fost instituit în cinstea Patimilor şi Invierii Mantuitorului Iisus Hristos, prin care noi am fost mântuiti, şi nu reprezintă doar abţinere de la anumite alimente, ci înseamnă şi îndreptare sufletească prin spovedanie şi fapte bune.

Postul Paștelui este cel mai lung și mai aspru post de peste an, fiind, implicit, și cel mai greu de ținut. Din punct de vedere alimentar, Postul Paștelui este cel mai restrictiv dintre toate, zilele de dezlegare la pește, vin și undelemn fiind foarte puține. Persoanele care doresc să tină Postul Paștelui în mod corect, trebuie să știe că, în prima săptămână din post se ajunează luni și marți, adică se consumă seara doar apă și pâine, iar în ultima săptămână, cea a Patimilor, se ajunează în fiecare zi, mai puțin în Joia Mare, iar în Vinerea Mare și sâmbătă se ține post negru, încheiat de spovedanie și împărtășanie. De asemenea, în Postul Paștelui este interzis contactul sexual.

În postul Paștelui nu se mănâncă produse de origine animală și nu se consumă băuturi alcoolice, regulă de bază în fiecare post de peste an, însă, în plus, mai impune și alte restricții alimentare suplimentare.

Astfel, în Săptămâna Mare este interzis consumul de urzici și oțet, explicația provenind din faptul că Domnul Iisus Hristos a fost bătut cu urzici și, răstignit pe cruce fiind, I s-a dat să bea oțet în loc de apă. De asemenea, undelemnul este interzis complet în acest post, cu excepția zilelor de dezlegare. O altă restricție specifică Postului Paștelui este îndemnul de a consuma legumele și verdețurile în stare cât mai crudă sau fiartă, în niciun caz prăjită (ca urmare a restricíei la undelemn).

Zilele în care se mănâncă pește, undelemn și se bea vin, sunt mult mai rare în Postul Paștelui decât în celelalte posturi de peste an. Astfel, zilele cu dezlegare la undelemn și vin sunt în fiecare sâmbătă și duminică și ]n zilele de sărbătoare. În Postul Mare se mănâncă pește doar de două ori: de Buna Vestire și de Florii.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI