Certificatele de vaccinare își pierd valabilitatea, de la 1 februarie, fără doza booster: Anunțul ministrului Sănătății

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a afirmat că, începând cu data de 1 februarie se va aplica și în România directiva UE care prevede o valabilitate a certificatelor digitale de numai 9 luni de la încheierea vaccinării, care poate fi prelungită cu administrarea dozei booster.

Certificatele celor care au peste 9 luni de la vaccinarea completă vor expira din acel moment și nu vor mai putea fi folosite, de exemplu, la intrarea în mall sau în alte locuri unde sunt cerute pentru acces.

„S-ar putea să avem o oarecare revitalizare a campaniei de vaccinare, dacă după data de 1 februarie va intra în funcțiune și în România mecanismul european, pe care trebuie sa-l respectăm, o directivă a UE, în care valabilitatea acelui celebru certificat (de vaccinare – n.red.) este prelungită dacă persoanele se vaccinează cu doza booster într-un interval care să nu depășească 9 luni de la încheierea vaccinării”, a declarat Alexandrul Rafila, joi, într-un dialog cu Ioana Ene Dogioiu, în direct la Europa FM și preluat apoi de spotmedia.

Aceasta înseamnă că pentru toți cei vaccinați acum un an, de exemplu, la începutul campaniei de vaccinare, certificatele digitale nu vor mai fi valabile de la 1 februarie, dacă nu-și fac doza booster.

„Valabilitatea lor va fi condiționată de acest interval de maxim 9 luni de la incheierea vaccinării”, a confirmat ministrul Rafila, care spune că Guvernul va adopta un act normativ în acest sens până la 1 februarie.

Sfatul lui Rafila: „Pentru cei la care au trecut 9 luni este recomandat să înceapă de acum să-și facă doza trei (sau a doua, pentru cei cu Johnson&Johnson – n.red.)”.

Sursa: stiripesurse.ro

Număr RECORD de concedii medicale în 2021: Ce sumă uriașă are statul român de plată

Concediile medicale acordate bolnavilor în 2021, multe dintre ele cauzate de pandemia de coronavirus, costă statul român un miliard de euro.

Creșterea este uriașă față de anul precedent, cu aproximativ 40 de procente. Astfel, bugetul alocat concediilor medicale de Casa Națională de Asigurări de Sănătate a crescut de la 3,6 miliarde de lei în 2020, la aproape 5 miliarde de lei în 2021. Această sumă ar fi fost mai mult decât suficientă pentru construirea unui spital sau pentru o autostradă peste munți.

România a pierdut în 2020, primul an al pandemiei de coronavirus, aproximativ 30 de milioane de lei lunar pentru concediile medicale acordate bolnavilor de COVID 19 sau celor aflați în carantină. Adică în jur de 44.000 de certificate eliberate, în medie, pe lună.

Anul trecut, însă, suma pe care Casa Națională de Asigurări de Sănătate trebuie să o plătească acestora pentru concediile medicale s-a dublat, ajungând la aproximativ 60 de milioane de lei lunar. Datele obținute de Digi24 arată că numărul celor care și-au luat concediu medical a crescut vertiginos de la val la val.

Dacă la debutul pandemiei, în perioada martie-aprilie 2020 au fost acordate 48.552 de certificate de concediu medical, în valul 4 au fost eliberate aproximativ 188.000, adică o creștere de 287%.

În total, bugetul alocat concediilor medicale de Casa Națională de Asigurări de Sănătate a crescut de la aproape 3,4 miliarde de lei în 2019, primul an de dinainte de pandemie, la aproape 5 miliarde de lei în 2021, suma pe care statul trebuie să o plătească tuturor pacienților care au nevoie de zile libere, indiferent de boală.

Cele cinci miliarde de lei reprezintă cam 10% din bugetul total al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pe un an întreg. Statul va continua să piardă sume importante și anul acesta, având în vedere că deja s-a ajuns la 16.000 de infectări pe zi. Dacă acest număr crește, există riscul ca unele firme să își oprească activitatea din lipsă de personal, ceea ce va genera costuri noi pentru economie.

Sursa: digi24.ro

SRI, în căutare de hackeri: Ce salariu are un ofiţer debutant la Cyberint și ce CONDIȚIE de bază trebuie să îndeplinească

Anton Rog, șeful Centrului Național Cyberint și general de brigadă, a discutat, în cadrul unui podcast difuzat pe canalul SRI, faptul că Serviciul a angajat chiar și hackeri, încă de pe băncile facultății.

Citește și: Posturi în învățământ 2022. Angajări MASIVE în EDUCATIE, aprobate de Guvern

Citește și: ADMITERE la școli MAI 2022: La Poliție, pompieri și jandarmi, aproape 3000 de locuri suplimentare. PROBELE concursului

„Avem mai multe metode, da, avem un treasure hunt pe care îl avem ascuns prin nişte site-uri de-ale noastre, şi cei care îl găsesc şi trec de anumite etape, ajung la un număr de telefon, sună şi intrăm într-un dialog”, a explicat Rog, care a adăugat că „un ofiţer debutant la Cyberint câştigă între 5.000 şi 6.000 lei”.

„Legea ne spune că avem voie să recrutăm hackeri. Pe unii, dacă reuşim să-i angajăm bine, dacă nu, lucrăm altfel cu ei, apropiat, pentru a proteja România. Îi considerăm „white hat”, adică hackeri buni. Cum i-am găsit? Media de vârstă la Centrul Cyberint e stricată de mine, care am 47 de ani, şi asta le-am dus-o pe la 31 de ani sau aşa ceva, că, dacă n-aş fi eu, ar fi media de vârstă mai mică aşa, deci, până în 30 de ani la ofiţerii de execuţie, cum îi numim noi, cei care nu sunt şefi. Şi cum îi recrutăm? Îi recrutăm de pe băncile facultăţilor, îi recrutăm din mediul de hacking.

Citește și: Admitere la Academia de Politie 2022: Probe, înscrieri, cele mai frecvente întrebari

Da, avem mai multe metode, da, avem un treasure hunt pe care îl avem ascuns prin nişte site-uri de-ale noastre, şi cei care îl găsesc şi trec de anumite etape, ajung la un număr de telefon, sună şi intrăm într-un dialog. Aviz hackerilor, da. O singură problemă este la noi. Pentru a fi ofiţer în SRI trebuie să îndeplineşti mai multe condiţii, una este să termini o facultate, şi atunci cei care sunt.. mulţi hackeri nu termină o facultate, dar care sunt foarte buni şi recunoaştem lucrul acesta.

Un ofiţer debutant la Cyberint câştigă între 5.000 şi 6.000 lei. Nu e rău ca un prim job. Eu angajez mai mult din toate zonele”, a explicat Anton Rog, în podcastul TOP (ne) SECRET difuzat pe canalul de YouTube al SRI realizat de către purtătorul de cuvânt al instituţiei Ovidiu Marincea.

El a explicat să ce este Centrul Naţional Cyberint şi cu ce se ocupă.

„Centrul Naţional Cyberint, aşa cum e cunoscut el în afara Serviciului, este unitatea centrală din Serviciul Român de Informaţii care se ocupă cu securitatea cibernetică a infrastructurilor cu valenţe critice.

Citește și: Admitere școli MAI 2022: La Poliție, Jandarmerie și Pompieri, locurile se DUBLEAZĂ, în acest an

Noi trebuie să securizăm acele infrastructuri a căror afectare produce o disturbare a vieţii sociale, a vieţii economice, a pieţelor financiare. Spre exemplu, sistemul bancar, da, de care n-am fost tot timpul aşa apropiaţi, însă acum au înţeles că e mai bine să fie protejaţi şi de noi pe lângă măsurile pe care şi le iau, Guvernul României, ministerele, agenţiile, infrastructuri care transportă utilităţi, şi aşa mai departe, infrastructurile relevante, care au valenţe critice”, a precizat Anton Rog.

Acesta a vorbit şi despre un caz în anul 2020, la începutul pandemiei, o grupare de criminalitate cibernetică ce dorea să cripteze spitalele suport COVID.

„A fost o speţă, chiar la începutul pandemiei, în 2020, în martie – aprilie, în care o grupare de criminalitate cibernetică voia să cripteze spitalele suport COVID ca să-şi mărească faima în cadrul grupului ei de hackeri. Nici măcar nu voiau bani! Nu s-a întâmplat, şi, împreună cu organele de aplicare a legii, în speţă cu DIICOT, oamenii sunt după gratii, ca să mă exprim aşa, plastic. Da, au vrut. Ce se întâmplă dacă criptezi datele dintr-un spital? Se amână operaţii, nu se mai fac tratamente, trebuie reluate analize. Nu s-a ajuns la pierderi de vieţi omeneşti, dar s-a creat un disconfort. S-ar fi putut crea un disconfort major în zona pacienţilor”, a completat şeful Centrului Naţional Cyberint.

Citește și: ADMITERE la colegiile militare 2022: CALENDARUL probelor birourile de RECRUTARE. La Colegiul Militar Mihai Viteazul Alba Iulia, 120 de posturi sunt scoase la CONCURS

Anton Rog a adus în discuţie şi alte aspecte mai amuzante ale profesiei sale şi anume diverse întrebări pe care le primeşte de la oameni, cum ar fi „În câte minute poţi să-mi spargi telefonul?” sau „Poţi să mă împrieteneşti cu nu ştiu care pe Facebook?”, ori „Îmi bagi şi mie 2000 de like-uri pe Facebook?”.

Sursa: ziare.com