Doi foști premieri ai României acuzați de către Gabriel Resources de blocarea ilegală a proiectului de la Roșia Montană: Răspunsul dur al părții române

Doi foști premieri ai României acuzați de către Gabriel Resources de blocarea ilegală a proiectului de la Rosia Montana: Răspunsul dur al părții române

Se apropie de punctul terminus procesul de arbitraj între Gabriel Resources, compania-mamă canadiană a Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, și Statul Român. Procesul este derulat în Statele Unite, la Washington.

Tribunalul Băncii Mondiale ar putea pronunța o soluție până la finalul anului 2021. Gabriel Resources solicită daune în valoare de 4,75 de miliarde de dolari SUA pentru o așa-zisă blocare a proiectului de către autoritățile române.

Recent, a fost făcut public cel de-al doilea document ulterior audierilor din septembrie 2020. Documentele ulterioare audierii pot fi folosite pentru a atrage atenția tribunalului arbitral asupra faptelor relevante care au apărut la ședință și pentru a le plasa în contextul revendicărilor și apărării parților.

În răspunsul prezentat la Washington, Gabriel Resources aduce acuzații la adresa foștilor premieri Emil Boc și Victor Ponta, pe care îi consideră în mare parte răspunzători pentru eșecul proiectului minier de la Roșia Montană.

„Începând din 2006 că primar al Clujului, un oraș universitar cu o puternică atitudine anti-minieră, domnul Boc s-a opus public proiectului indiferent de orice evaluare tehnica. Miniștrii Hunor și Borbely au susținut poziția primului ministru Boc în ceea ce privește proiectul și, în calitate de lideri ai partidului etnic maghiar, au sprijinit opoziția Ungariei fata de proiect, anunțată înainte de orice evaluare tehnică. Conform declarațiilor lor publice, domnii Boc, Hunor și Borbely au condiționat în mod clar proiectul în mod ilegal de un nou acord economic și de o decizie politică finală favorabilă. Este necunoscut și irelevant daca ar fi depășit vreodată interesele politice personale și ar fi permis proiectelor să continue”, se precizează în documentul citat.

Liderii UDMR Kelemen Hunor și Laszlo Borbely erau la momentul respectiv miniștri ai Culturii, respectiv ai Mediului.

Despre Victor Ponta, reprezentanții Gabriel Resources afirma că „îi lipsea, orice baza legitima pentru a se opune proiectului”. „A recunoscut că a făcut-o pentru că oponentul sau politic președintele Băsescu a sprijinit proiectul și a obținut puncte politice acuzandu-l fară temei pe Băsescu și alti susținători ai proiectului de corupție. La fel că domnul Boc, domnul Ponta se poziționase într-un colt politic și nu putea fi văzut că aprobând proiectul, oricât de meritoriu ar fi.

Guvernul primului-ministru Ponta a continuat politica ilegală a Boc (care rămăsese neschimbata sub guvernul premierului Ungureanu) și a aranjat că decizia politica cu privire la proiect să fie luata de Parlament prin votul unei legi special”, se mai susține în document. Compania canadiana mai spune despre Ponta că i-a „instruit” pe liderii coaliției de guvernare, printre care și Crin Anronescu, să respingă legea special pe care a aprobat-o că premier, dar a refuzat să o voteze că parlamentar.

Gabriel Resources susține că a investit 760 de milioane de dolari pentru a dezvolta proiectul minier din Munții Apuseni. „Proiectul Roșia Montana a îndeplinit toate cerințele pentru autorizația de mediu și, conform legii, ar fi trebuit permis. De asemenea, RMGC avea dreptul la licențele de exploatare Bucium. Aceste proiecte au fost în cele din urma închise de facto deoarece guvernul și liderii coaliției au acordat prioritate interesului personal și politic al partidului asupra drepturilor legale ale lui Gabriel și RMGC”, se mai precizează în documentul făcut public la Washington.

„Judecare prin ambuscada”

Răspunsul parții romane este dur și taxează incapacitatea companiei miniere canadiene de a îndeplini toate condițiile pentru avizarea investiției.

„Aceasta disputa apare dintr-un proiect minier care nu a reușit să se materializeze, din cauza eșecurilor proprii ale reclamanților și nu din cauza a ceea ce a făcut sau nu a făcut Romania. Contrar a ceea ce pretind reclamanții, Romania nu a blocat sau întârziat proiectul și nici nu a avut niciun interes să o facă. Părțile erau partenere, iar Romania avea un puternic interes pentru succesul proiectului.

Romania a produs dovezi esențiale cu privire la toate principalele revendicări și apărări, inclusiv – așa cum trebuie să fie fară precedent în arbitrajul tratatului de investiții – de la doi foști prim-miniștri și doi foști miniștri ai economiei. Plângerea reclamanților potrivit căreia Romania nu a prezentat anumite alte persoane că martori și speculațiile lor cu privire la motivele pentru care Romania nu a făcut acest lucru sunt, prin urmare, nu numai irelevante, ci incorecte. În orice caz, o mare parte din cazul reclamanților poate fi respinsa doar prin probe documentare și nu necesita nicio proba suplimentara a martorilor”, se menționează în răspunsul României.

Cei doi premieri Emil Boc (decembrie 2008 – februarie 2012) și Victor Ponta (mai 2012 – noiembrie 2015) au fost martori ai statului roman în procesul de arbitraj. Cei de la Gabriel sunt acuzați că „încearcă judecarea prin ambuscada, fară a oferi României posibilitatea deplina de a prezenta probe cu privire la aceasta problema”.

„Poziția României cu privire la fapte și la lege a fost consecventa pe tot parcursul arbitrajului, așa cum demonstrează o revizuire a pledoariilor sale până la acest brief, inclusiv. Poziția să a fost înrădăcinată în probe, inclusiv în probele orale prezentate în ședințele publice din 2019 și 2020. În schimb, cazul reclamanților s-a schimbat continuu pe măsură ce au căutat noi modalități de a-și prezenta cazul – și s-a schimbat din nou în Raportul post-audiere. Cea mai recenta reiterare a cazului lor se bazează pe o lectura remarcabil de selectiva a dovezilor și nu tine cont de dovezile României, așa cum se demonstrează în aceasta comunicare”, se mai susține în document.

Numele Roșia Montana, propulsat în conștiință unei națiuni

Avocații statului roman afirma că proiectul s-a blocat în primul rand din cauza eșecului RMGC de a îndeplini cerințele de autorizare.

„RMGC s-a confruntat cu obstacole semnificative pentru început, având în vedere amploarea și complexitatea proiectului, precum și nevoia surprinzătoare rezultata de numeroase permise care erau adesea interdependente. Proiectul nu a fost doar o provocare datorita locației sale îndepărtate și a dificultăților logistice rezultate; a fost, de asemenea, invaziv, implicând distrugerea a patru munți și galerii romane unice, vechi de peste 2.000 de ani, situate în interior, precum și mutarea a aproximativ 2.000 de locuitori din satul Roșia Montana. Au fost foarte puține, daca este cazul, proiecte miniere care s-au confruntat cu provocări logistice, de reglementare, de mediu, sociale și culturale similare. RMGC nu a reușit să depășească aceste provocări”, precizează reprezentanții României.

În continuare, se afirma că RMGC a eșuat în procesul de autorizare în mare parte din cauza eșecului sau de a convinge locuitorii din Roșia Montana, precum și publicul larg, că proiectul merita costurile sociale și de mediu, precum și pierderea a patrimoniului cultural: „Opoziția la proiect a fost palpabila la început și s-a înrădăcinat, înainte de a se răspândi de la nivel local la nivel national și chiar international. Determinarea neobosita a opoziției de a salva Roșia Montana a propulsat numele unui sat transilvănean în conștiință unei națiuni și nu numai”.

Sunt enumerate și câteva dintre „eșecurile” RMGC înregistrate în cursul autorizării: eșecul sau de a propune și a asigura aprobarea planurilor urbanistice care ar fi trebuit să servească proiectului; eșecul de a întreprinde cercetările arheologice solicitate; eșecul de a cumpără tot terenul pe care urma să fie construit proiectul; eșecul acesteia de a aborda o serie de întrebări tehnice, cum ar fi cele referitoare la Directiva-cadru europeana privind apa și utilizarea prevăzută a cianurii în cadrul proiectului.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---