Din 2017, impozit forfetar în domeniul turistic pentru: baruri, restaurante și alimentația publică

De anul viitor, un nou bir aplicat agenţilor economici: impozitul forfetar în domeniul turistic pentru: baruri, restaurante și alimentația publică

Un nou tip de impozit forfetar a fost introdus în lege, iar el vizează operatorii economici din domeniul turistic, restaurantele, barurile şi alimentaţia publică. Legea 170/2016 stabileşte modul în care vor fi impozitați, din ianuarie 2017, operatorii economici din domeniul hotelier, restaurante, baruri și alimentație publică; ei vor achita un impozit specific, indiferent de mărimea cifrei de afaceri și de nivelul profitului înregistrat. Impozitul forfetar se va calcula în funcţie de suprafaţa afacerii, de localitatea în care se află, de localizare (cât de aproape este de centru) şi de alte variabile. Modificarea legislativă vine după ce, în vara acestui an, văzând prevederile unui proiect de lege, micii antreprenori s-au plâns că sunt trataţi diferit faţă de firmele mari şi ajung să plătească de cinci ori mai mult decât în prezent. Citește și: Valoarea punctului de pensie. Cum se calculează pensia

Parlamentarii au schimbat câteva articole din varianta contestată a legii, dar diferenţele de impozitare care dezavantajează firmele mici s-au păstrat şi în forma finală. La plata impozitului specific vor fi obligaţi contribuabilii care au ca activitate principală sau secundară unul dintre cele opt coduri CAEN referitoare la turism, catering, restaurante, baruri. Inclusiv parcurile pentru rulote şi campingurile intră sub incidenţa legii. Mai mult, sunt vizate şi microîntreprinderile, adică firmele cu cifră foarte mică de afaceri şi foarte puţini salariaţi. Pentru companiile nou-înfiinţate sau cele care se reorganizează şi adoptă una dintre activităţile anunţate, impozitul specific se plăteşte începând cu anul următor înfiinţării sau modificării din actul constitutiv.

Cât va fi noul impozit

Pentru restaurante, formula de calcul pleacă de la un impozit standard de 1.400 de lei, la care se adaugă mai mulţi coeficienţi. Primul este o variabilă în funcţie de rangul localităţii, cel mai mic fiind pentru cele situate în comune, de 3, iar cel mai mare fiind în Bucureşti, în zona centrală (zona A), unde este 17. Capitala este cea mai scumpă localitate, pe treapta a doua aflându-se opt oraşe, spre exemplu Cluj-Napoca, Braşov, Ti­mişoara. Apoi, se mai adaugă o variabilă, în funcţie de suprafaţa utilă a restaurantului, unde cu cât este mai mare suprafaţa, cu atât mai mare este şi impozitul. Se calculează şi un coeficient de sezonalitate, care avantajează staţiunile şi localităţile din ţară, şi un coeficient fix, ce ţine cont de spaţiul tehnic; ultimii doi coeficienţi se reduc din im­pozit. Calculul pentru un restaurant cu suprafaţa utilă de 30 de metri pătraţi, aflat în zona centrală a Bucureştiului, arată că impozitul anual va fi de aproximativ 11.800 de lei, adică circa 1.000 de lei lunar.

Calculat pe metru pătrat rezultă un impozit anual de 85-90 de euro. Dezavantajul unităţilor mici se observă în calculul pe metru pătrat; conform analiştilor economici, un restaurant cu o suprafaţă utilă între 800 şi 1.000 mp va achita un impozit de 15-17 euro pe mp, în timp ce unul de 200 de mp va plăti 36 de euro. Prin urmare, unitățile mici, de până la 30 mp, sunt obligate să achite un impozit mai mare, dar potrivit analiștilor economici aceștia ”ocoleau” plata acestor dări către stat, fiind în mod constant pe pierderi. Pentru baruri, valoarea impozitului standard este de 900 de lei, la care se adaugă ceilalţi coeficienţi, iar pentru vânzătorii ambulanţi, cum sunt cei la tonete de îngheţată, pentru cărucioarele mobile care vând mâncare şi pentru prepararea hranei la standuri, în pieţe, impozitul anual este fix, în sumă de 1.500 de lei.

Hotelurile şi celelalte unităţi destinate cazării vor plăti impozitul în funcţie de numărul de locuri oferite şi de localitatea în care se află. Spre exemplu, un hotel de trei stele, cu 30 de locuri de cazare, aflat într-o comună, va plăti anual 2.010 lei, în timp ce acelaşi hotel, dintr-un mare oraș, spre exemplu Cluj-Napoca, va achita 9.200 de lei. Este important de precizat că legea permite hotelurilor, motelurilor, pensiunilor sau altor tipuri de unităţi cu locuri de cazare, dar care au şi spaţii de tip restaurant sau bar să achite doar impozitul aferent hotelurilor (unităţilor de cazare), nu şi pe cel aferent restaurantelor sau barurilor.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI