Actualitate

Descoperiri remarcabile făcute în studiul plantelor: Acestea gândesc, aud și au amintiri

Bogdan Ilea

Publicat

în

Descoperiri remarcabile făcute în studiul plantelor: Acestea gândesc, aud și au amintiri

Plantele manifestă diverse niveluri de inteligență și, prin urmare, pot fi considerate a avea un tip de conștiință, conform numeroaselor cercetări și studii efectuate de oamenii de știință. Deși nu au creier, acestea pot să gândească, să audă și să aibă chiar și amintiri.

Creierul este fascinant, fără îndoială. Dar această concepție psihocentrică a susținut timp de secole multe idei negative și peiorative: de exemplu, că animalele sunt „inferioare” oamenilor, ceea ce ne-a făcut să uităm că alinarea suferinței animalelor este un imperativ etic.

Dar știința contemporană nu numai că a demonstrat inteligența lucidă a multor animale – și a argumentat că acestea au conștiință – dar a arătat, de asemenea, că plantele, deși nu au creier, au grade de inteligență – și, prin urmare, „un fel de conștiință”.

Monica Gagliano, blogger la Scientific American și profesor asociat de cercetare în ecologie evolutivă la Universitatea din Australia de Vest, a realizat numeroase studii, experimente și cercetări a căror singură concluzie posibilă este că plantele sunt inteligente. Ea vorbește despre ele în podcastul Smarty Plants de la Radiolab, unde verifică aceste două capacități neobișnuite ale inteligenței sălbatice:

Plantele aud

Gagliano a efectuat un experiment cu playere muzicale, difuzoare și o plantă. Un player a redat un sunet de apă preînregistrat, iar altul era silențios, dar emitea unde. Gagliano a văzut că planta se deplasa încet spre difuzorul care emitea sunetul apei.

Potrivit Monicăi Gagliano, acest lucru nu înseamnă că ele pot auzi, ci că simt cumva sunetele prin intermediul perilor minusculi de pe rădăcini și reacționează în consecință. Acesta este, probabil, motivul pentru care, atunci când vorbim urât unei plante, aceasta tinde să se usuce.

Citește și: Întoarsă din Germania, o familie din Alba a dezvoltat o afacere cu afini de cultură la Rădești

Plantele au amintiri

Folosind un specimen de Mimosa pudica, o plantă foarte sensibilă, Gagliano a testat capacitatea de memorare și de adaptare a plantei. Mimosa are un mecanism curios, care îi fascinează pe biologi de ani de zile: modul interesant în care își închide frunzele pentru a se apăra de prădători.

Gagliano a construit o cutie cu ajutorul căreia putea arunca planta de pe un scaun fără a-i face rău. Când a deschis cutia, planta avea frunzele închise, în semn de apărare față de ceea ce i se întâmpla. Dar după ce Gagliano a aruncat-o de zeci de ori, Mimosa a încetat să-și mai închidă frunzele: știa că era o situație anormală, dar a văzut că nu era periculoasă.

Cum pot plantele să fie considerate inteligente în absența unui creier?

Există multe studii care au demonstrat că există un fel de „inteligență sălbatică”. Pur și simplu funcționează într-un mod ciudat, motiv pentru care oamenilor de știință le-a fost atât de greu să o înțeleagă. După cum spune Gagliano: „Plantele nu se deplasează de la A la B, ci cresc de la A la B. Iar „creierul” lor nu se află deasupra, în frunze, ci dedesubt, în rădăcini”.

Oamenii de știință au numit inteligența colectivă a copacilor „Wood Wide Web” sau „Internetul copacilor”. Datorită rădăcinilor lor, copacii pot comunica o multitudine de probleme și pot face schimb de o varietate de informații. Sub pământ este locul în care speciile de plante tind să își concentreze funcțiile cognitive, activate de micii peri de pe fiecare dintre rădăcinile lor. Acesta este, potrivit multor oameni de știință, universul neuronal al plantelor.

Citește și: România, printre țările cu cea mai mică speranță de viață din UE. Cine se află sub noi în clasament

Potrivit lui Gagliano, tot prin intermediul rădăcinilor, plantele pot „asculta” și își pot aminti. De asemenea, s-a descoperit că acestea au ceva asemănător sistemului nervos: un sistem care generează o lumină fascinantă și funcționează pentru a comunica. Dar mai rămân multe de descoperit cu privire la principalele funcții și capacități ale inteligenței sălbatice, scrie omofon.com.

Nu există nicio îndoială că, pentru a înțelege plantele și orice altă specie, trebuie să facem un exercițiu de „descentralizare”. Să nu mai credem că inteligența depinde doar de creier și, mai mult, să nu mai credem că inteligența poate fi doar așa cum o concepem noi. Înțelegerea lumii naturale depinde, înainte de toate, de imaginația noastră.


Secțiune Știri sub articolul principal



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Reguli dure la Evaluarea Națională 2027: Pregătire săptămânală pentru elevii cu medii sub 7, simulări obligatorii și profesori monitorizați

Ioana Oprean

Publicat

în

Reguli dure la Evaluarea Națională 2027: Pregătire săptămânală pentru elevii cu medii sub 7, simulări obligatorii și profesori monitorizați Anul școlar 2026-2027 ar putea aduce o serie de măsuri suplimentare pentru elevii care se pregătesc de Evaluarea Națională, dar și pentru profesorii care predau la gimnaziu. Ministerul Educației și Cercetării urmărește îmbunătățirea rezultatelor la examene […]

Citește mai mult

Actualitate

Unul din trei tineri din România este șomer. Economist: „Este fără precedent. Vor ieși decrețeii la pensie. Lor cine le va plăti banii?”

Ioana Oprean

Publicat

în

Unul din trei tineri din România este șomer. Economist: „Este fără precedent. Vor ieși decrețeii la pensie. Lor cine le va plăti banii?” Un tânăr din trei din România este șomer, asta arată ultimele statistici ale INS, publicate luni, 14 septembrie 2026. Situația este critică în condițiile în care, în următorii cinci ani vor ieși […]

Citește mai mult

Actualitate

Când se lasă Postul Crăciunului în 2026: Când este Lăsatul secului și cât durează Postul Nașterii Domnului

Ioana Oprean

Publicat

în

Când se lasă Postul Crăciunului în 2026: Când este Lăsatul secului și cât durează Postul Nașterii Domnului Postul Crăciunului începe în 15 noiembrie 2026, într-o zi de duminică, și se încheie în seara Ajunului, pe data de 24 decembrie. Perioada de 40 de zile care precedă sărbătoarea Nașterii Domnului, este dedicată pregătirii spirituale prin rugăciune, […]

Citește mai mult