Deficitul bugetar al României atinge 6,19% din PIB: Impactul majorărilor salariale din sectorul public și creșterea valorii punctului de pensie

Deficitul bugetar al României atinge 6,19% din PIB: Impactul majorărilor salariale din sectorul public și creșterea valorii punctului de pensie

România înregistrează un deficit bugetar de 109,42 miliarde lei în primele zece luni ale anului 2024, reprezentând 6,19% din Produsul Internet Brut, o creștere semnificativă față de aceeași perioadă din 2023, se arată în nota care însoțește execuția bugetului general consolidat.

Citește și: Condiții economice tot mai precare în România: Deficit bugetar istoric ce depășește pragul de 25 miliarde de euro. Datoria publică va ajunge la 1000 miliarde de lei la finalul anului

Creșterea cheltuielilor cu asistența socială, personalul bugetar și dobânzile, alături de un ritm insuficient al veniturilor, pun presiune pe sustenabilitatea fiscală, în ciuda avansului investițiilor publice.

Evoluția deficitului bugetar

Deficitul bugetar la sfârșitul primelor zece luni ale anului 2024 a ajuns la 109,42 miliarde lei, reprezentând 6,19% din PIB, în creștere semnificativă față de aceeași perioadă din 2023 (62,81 miliarde lei, 3,91% din PIB). Această creștere reflectă presiunile crescute asupra cheltuielilor bugetare și veniturile insuficiente pentru a le acoperi.

Veniturile bugetare

Veniturile totale au înregistrat un avans de 13,1% față de anul precedent, atingând 473,53 miliarde lei. Creșterile principale provin din:

Contribuții de asigurări sociale: 156,43 miliarde lei (+20%), susținute de majorarea salariului minim și extinderea bazei de contribuție.

Taxa pe valoare adăugată (TVA): 99,22 miliarde lei (+17%), datorită creșterii consumului și modificărilor de cote fiscale.

Impozitul pe salarii și venit: 40,68 miliarde lei (+22,2%), ca urmare a creșterii fondului de salarii cu 17,2% și a reglementărilor fiscale favorabile anumitor sectoare economice.

Totuși, veniturile din impozitul pe dividende au înregistrat o scădere de 1,4%, datorită unui efect de bază nefavorabil.

Cheltuielile bugetare

Cheltuielile totale au crescut cu 21%, ajungând la 582,94 miliarde lei (33% din PIB). Structura acestora evidențiază:

Cheltuieli de personal: 133,72 miliarde lei (+23,8%), pe fondul majorărilor salariale din sectorul public.

Cheltuieli de asistență socială: 185,53 miliarde lei (+14,9%), alimentate de creșterea punctului de pensie (+13,8%) și recalcularea pensiilor conform noii legislații.

Cheltuieli pentru investiții: 88,4 miliarde lei (+38,1%), un semn pozitiv pentru dezvoltare, dar încă insuficient pentru a sprijini pe deplin infrastructura.

Creșterea cheltuielilor cu dobânzile (32,86 miliarde lei, +16,8%) reflectă impactul datoriei publice și al condițiilor financiare mai restrictive.

Deficitul de finanțare și sustenabilitatea

Deficitul bugetar ridicat, combinat cu o creștere a cheltuielilor peste ritmul veniturilor, pune presiune pe sustenabilitatea fiscală. Creșterea investițiilor este benefică, dar creșterea cheltuielilor curente rămâne o problemă semnificativă.

Ce variante are guvernul

Optimizarea cheltuielilor publice: O revizuire a cheltuielilor cu personalul și asistența socială pentru a controla creșterea acestora.

Creșterea eficienței fiscale: Consolidarea digitalizării pentru îmbunătățirea colectării impozitelor și reducerea evaziunii.

Reforma investițiilor publice: Prioritizarea proiectelor cu impact economic ridicat și absorbția eficientă a fondurilor europene.

Controlul datoriei publice: Gestionarea împrumuturilor pentru a evita costuri suplimentare cauzate de dobânzi mari.

Execuția bugetară reflectă eforturi de creștere a veniturilor, dar cheltuielile continue ridicate și deficitul mare indică nevoia de ajustări structurale pentru a asigura sustenabilitatea fiscală pe termen lung.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI