Dedicaţie specială eroilor din Gârbova de Sus
Comemorarea Zilei Eroilor a avut o semnificaţie aparte anul acesta în satul Gârbova de Sus. Ceremoniile deosebite ale acestui eveniment au devenit un lucru obişnuit pentru acest sat, ai cărui locuitori acordă de ani de zile o atenţie specială memoriei participanţilor pe fronturile de luptă ale celor două războaie mondiale şi în mod deosebit celor căzuţi în luptă. Anul acesta, prin grija Istinei Sima, una dintre fiicele satului şi deopotrivă a unui veteran de război, ziua eroilor din Gârbova de Sus a adus ceva special. Sub titlul cât se poate de sugestiv „Nemuritorii”, aceasta a reuşit să pregătească şi să editeze o carte dedicată „Eroilor neamului din Gârbova de Sus căzuţi în cele două războaie mondiale”. Lucrarea, tipărită la „Imprimeriile Unirea Pres”, aduce o serie de informaţii generale despre ceea ce înseamnă cultul eroilor la nivel naţional, fiind prezentate monumentele eroilor neamului în cele două războaie mondiale, cu suficiente detalii pentru a constitui şi o frumoasă lecţie de istorie naţională. Cum este firesc, Istina Sima insistă asupra unor elemente de detaliu privind biografia eroilor locali şi a familiilor acestora şi prezintă multe fotografii. „Luaţi de la sapă, de la plug, de lângă familiile lor, tineri în puterea vârstei, 39 de bărbaţi au murit pe front în Primul Război Mondial, marcând cu jertfe de sânge pământul într-un război nedrept. Alţi 27 de taţi şi feciori au lăsat în urma lor văduve şi orfani, iar mulţi alţii s-au întors răniţi, schilozi şi cu multe handicapuri”, precizează autoarea în carte.
Lucrarea a fost prezentată sătenilor ieri, de ziua celor cărora le este dedicată, eroii locali, la monumentul din curtea bisericii ortodoxe din sat, ceremonie ce a avut loc după slujba Sfintei Liturghii a sărbătorii de Înălţarea Domnului. La final este menţionat şi sacrificiul familiei personale, prin participarea pe cele două fronturi atât a tatălui său – Sima Ioan Vanu, ca sergent, căt şi a bunicului, căruia Primul Război Mondial i-a răpit nu mai puţin de 7 ani, pe front şi în prizonierat. „Aşa s-au sacrificat înaintaşii noştri pe care nu îi vom uita şi le vom cinsti şi respecta mereu memoria!”, scrie autoarea în încheierea lucrării ei. (C.B.)
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Societate
24 noiembrie: Moartea marelui om politic român Ion I.C. Brătianu. A jucat un rol de primă importanță în Marea Unire din 1918
„Nu mă tem de pietrele ce mi se aruncă în timpul vieții, mă îngrijesc numai de piatra ce mi se va așeza, după moarte, pe mormânt” – aceste cuvinte ale lui Ion I.C. Brătianu exprimă fidel preocuparea constantă a omului politic pentru locul pe care istoria avea să i-l rezerve. La data de 24 noiembrie […]
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act La data de 23 noiembrie 1940 a avut loc aderarea României la Pactul Tripartit. Generalul Ion Antonescu, şeful statului român între 1940-1944, a semnat, la Berlin adeziunea României la Pactul Tripartit împotriva Uniunii […]
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 În dupa-amiaza de 23 noiembrie, în iarna anului 1918, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, un aparat de zbor pilotat de un erou trecut apoi în uitare şi […]