Decizie ÎCCJ: Dosarele deschise de Alburnus Maior împotriva RMGC strămutate de la Cluj la instanțe din Suceava, Bacău, Buzău și Covasna

*RMGC susține că mișcările de protest împotriva proiectului de la Roșia Montană pun o presiune masivă asupra conştiinţei judecătorilor

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis, prin patru hotărâri recente, strămutarea de la Tribunalul Cluj a tututor celor 4 dosare în care Asociaţia Alburnus Maior și Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu solicită anularea şi suspendarea unor importante acte administrative emise pentru Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) în procedura de avizare a proiectului de minerit pe bază de cianuri de la Roşia Montană. Încheierile prin care ICCJ se pronunţă asupra strămutarilor cauzelor sunt irevocabile şi nu se motivează.

În dosarele înregistrate înca din cursul anului 2011 pe rolul Tribunalului Cluj, ONG-urile solicită anularea, respectiv suspendarea până la soluţionarea irevocabilă a anulării, a avizului de mediu emis de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu pentru Planul de Urbanism Zonal modificat pentru Zona de Dezvoltare Industrială a RMGC. Asociaţiile au cerut şi suspendarea şi anularea certificatului de descărcare de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic de la Roşia Montană emis de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Alba. Cererile de strămutare a dosarelor au fost formulate în septembrie 2013 de către intervenientul RMGC. Ca urmare a admiterii cererilor de strămutare, dosarele vor fi judecate de Tribunalele Suceava, Bacău, Buzau şi Covasna.

Cu privire la împrejurările pricinilor pretinse de exercitare de presiuni asupra magistraţilor ce judecau dosarele Tribunalului Cluj, RMGC a susţinut în principal faptul că amplele mişcări de protest ce se desfășoară în prezent la Cluj-Napoca la adresa proiectului de exploatare minieră de la Roşia Montană tind să pună o presiune masivă asupra conştiinţei judecătorilor şi că această situaţie ar fi de natură să ştirbească imparţialitatea judecătorilor. Argumentele, de un exotism juridic inedit, au mers până la a arăta ca unii lideri ai comunităţii, cum ar fi primarul Emil Boc, dar şi reprezentanţi ai Partidului Social-Democrat au exprimat public poziţii împotriva proiectului de exploatare, dar şi aceea că amploarea protestelor prin care participanţii tind să pună presiune asupra factorilor de decizie fac din Cluj-Napoca al doilea mare centru al protestelor publice împotriva proiectului de exploatare.

”O întrebare legitimă care se ridică dacă ar fi să acceptăm logica intervenientului dar şi a ICCJ care a admis cererile sale ar fi în ce măsură asemenea cereri au putut fi judecate imparţial la Bucureşti în condiţiile în care cele mai ample proteste publice contra proiectului Roşia Montană au loc la Bucureşti, dar şi văzând poziţia Preşedintelui României şi a Domnului Victor Ponta al cărui Guvern este pentru exploatarea de la Roşia Montană.

Asociaţiile reclamante în dosarele arătate trag un semnal de alarmă în privinţa hotărârilor de strămutare a acestor cauze şi le consideră o ingerinţă în dreptul reclamantelor la un proces echitabil. Strămutarea judecării cauzelor are ca efect nu numai tergiversarea nepermisă a soluţionării cauzelor, dar şi îngreunarea excesivă a organizării apărării pentru reclamante la noile instanţe care se află la sute de kilometri distanţă de Cluj-Napoca.

Argumentele aduse în sprijinul cererii de strămutare nu au avut niciun suport probator şi s-au rezumat la simple afirmaţii vizând pretinsa părtinire a magistraţilor Tribunalului Cluj. În întreaga lor activitate de atacare în instanţă a unor acte ilegale emise pentru autorizarea proiectului Roşia Montană cele două asociaţii au avut o practică permanentă de a nu dezvălui niciun fel de informaţii privind procedurile judiciare în curs tocmai pentru a nu exista niciun fel de suspiciune de presiune publică asupra magistraţilor investiţi cu soluţionarea cauzelor. Toate comunicările au vizat strict hotărârile definitive şi irevocabile pronunţate în cauze, aşadar deliberarea judecătorilor nu a fost niciodată influenţată de dezbaterile publice contra proiectului minier. În condiţiile în care proteste publice contra proiectului minier au loc în cvasi-majoritatea oraşelor mari din ţară şi sute de mii de persoane din întreaga ţară şi-au exprimat prin petiţii şi proteste opinia în privinţa proiectului, ne întrebăm dacă în logica îmbrăţişată de ICCJ vreo instanţă naţională ar mai fi imparţială în judecarea cauzelor respective”, a declarat Ştefania Simion, consilierul juridic al ONG-urilor reclamante.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---